Susține
cinematografie7 octombrie 20262 min citire

William Friedkin mărturisea că se temea înainte de fiecare filmare

Regizorul lui „The French Connection” vorbea despre anxietatea dinaintea filmărilor și despre necesitatea de a comunica cu echipa

Foto: No Film School

Regizorul William Friedkin, autorul lui „The French Connection” — film care a câștigat cinci premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun regizor și cel mai bun film, și primul film cu rating R care a obținut premiul suprem — a vorbit despre frica constantă pe care o trăia înainte de filmări. Doi ani mai târziu a realizat „The Exorcist”. Potrivit No Film School, Friedkin a povestit aceste lucruri studenților de la campusul din Los Angeles al New York Film Academy, cu câțiva ani în urmă, după o proiecție a lui „The French Connection”. Regizorul a murit în 2023.

Friedkin a spus că în noaptea dinaintea fiecărei filmări ajungea aproape de paralizie. A absolvit cu greu liceul, nu a urmat facultatea și a avut o singură lecție de filmare, când un angajat al unui magazin de închirieri i-a arătat cum se încarcă o cameră și se sincronizează sunetul. La întrebarea unui student despre presiunea de a face ceva fără precedent, el a răspuns că în preproducție era entuziasmat, dar pe măsură ce data se apropia, anxietatea creștea. „Devin cu adevărat acru și, um, aproape imposibil de vorbit sau de abordat. Nu m-am depășit niciodată”, a spus el. A adăugat că lucrurile nu se ușurează cu vârsta, pentru că zeitgeist-ul este mereu în schimbare.

O parte din frică venea din necesitatea ca totul să se potrivească, pentru că filmul este cel mai colaborativ dintre medii. Un pictor are nevoie de o pânză, un scriitor de o tastatură, dar un regizor are nevoie de toată lumea. Friedkin a vorbit despre comunicarea cu ceea ce Orson Welles numea „creionul de o tonă”, adică echipa masivă necesară pentru a face un film. În realitate, formularea este atribuită jurnalistului și producătorului CBS Fred W. Friendly. Pentru Friedkin, esențial era capacitatea de a comunica mai întâi cu distribuția și echipa, și apoi cu publicul.

Apărarea împotriva fricii era să aibă filmul terminat în minte înainte de platou. „E ca la tricotat. Trebuie să vezi puloverul în ochii minții înainte să începi să tricotezi. La fel și cu un film”, explica el. Nu a realizat storyboard pentru urmărirea din „The French Connection” și nici pentru alte proiecte, iar recapitularea Academiei pentru proiecția din cadrul aniversării de 45 de ani confirmă că urmărirea nu a fost planificată prin storyboard sau notată, fiind filmată pe străzi reale ale orașului, adesea fără autorizații. În timp ce Hitchcock, pe care Friedkin îl recomanda studenților, era cunoscut pentru pregătirea minuțioasă, Friedkin își ținea planificarea în cap.

La întrebarea dacă filmul terminat a fost vreodată mai bun decât cel imaginat, Friedkin a dat exemplul lui „The Exorcist”, pentru care a repetat șase săptămâni, apoi a renunțat la repetiții pentru că actorii păreau rigizi. Deși vorbea despre compromis, regizorul a spus că nu a făcut niciodată un film pentru el, ci pentru public. „Uneori calul știe drumul, știi? Uneori trebuie să lași calul să meargă.”

Newsletterul Numa Film News

O selecție săptămânală din ce am publicat: știri de industrie, critică și film românesc. Fără spam, fără reclame, dezabonare dintr-un click.

Îți folosim adresa doar ca să-ți trimitem newsletterul. Poți ieși oricând, din linkul aflat în fiecare mesaj. Detalii în politica de confidențialitate.

Din aceeași rubrică

Vezi tot

Nou pe canalele pe care le urmărim