Documentarul „The Row”, semnat de Bryan Fogel, a avut premiera la Telluride Film Festival în 2026 și se află în prezent în căutarea unei distribuții în Statele Unite. Potrivit IndieWire, recenzia publicată pe 5 septembrie 2026 discută modul în care filmul prezintă cele două traversări solo ale lui Terence „Tez” Steinberg și pune sub semnul întrebării alegerile narative ale regizorului.
Steinberg este descris ca un atlet de anduranță care folosește mișcarea pentru procesarea emoțiilor, după un episod de depresie în perioada facultății. În 2020 a vâslit singur peste 2.500 de mile de la Monterey, California, la Kaneohe, Hawaii, într-o barcă de 23 de picioare, în 71 de zile. Trei ani mai târziu a pornit de la Honolulu spre Australia, un traseu de aproape 6.000 de mile parcurs în peste 126 de zile. Prima traversare vine la patru ani după sinuciderea tatălui, a doua după un infarct brusc și sinuciderea mamei. În film, Steinberg vorbește despre ocean ca spațiu în care se confruntă direct cu durerea.
Recenzia notează că suferința personală a subiectului nu este pusă la îndoială, dar subliniază că alegerea vâslitului solo sugerează o imprudență pe care documentarul abia o recunoaște. Filmul îl prezintă pe Steinberg afirmând că a fost prima persoană care a vâslit de la California la Hawaii fără experiență anterioară. Episoadele prezentate — scaunul de vâslit rupt la începutul expediției, halucinații vizuale și auditive în timpul nopții, deteriorarea fizică din cauza căldurii, epuizării și a inimii slăbite, ruperea brațului de cârmă înainte de 30 de zile pe apă, aproape coliziune cu un petrolier — sunt calificate drept auto-provocate. Familia apare cu comentarii superficiale, sora exprimă o îngrijorare vagă, iar un medic consultat prin Zoom sugerează că un nou episod în mijlocul Pacificului ar putea fi fatal înainte de intervenția de salvare.
Din punct de vedere formal, textul consideră că Fogel rămâne prea apropiat de subiect pentru a explora profilul psihologic și legătura dintre comportamentul de risc și istoria familială, spre deosebire de abordarea din „Free Solo”. Materialul alternant — animație, interviuri talking-head, montaje de antrenament și imagini filmate de Steinberg de pe barcă — este descris ca generând o experiență superficială. Sunt ridicate întrebări despre gradul de izolare prezentat: există echipe medicale și logistice, bărci de sprijin la sute sau mii de mile distanță, contact FaceTime cu familia în a doua traversare și remorcarea prin Marea Barieră de Corali, aspecte pe care filmul nu le detaliază.
Critica atrage atenția că filmul omite contextul profesional al lui Steinberg — consultant în management și speaker principal pentru companii de profil și Forum Economic Mondial — și menționează doar prin logo prezența organizației non-profit United World Challenge, care a sponsorizat expedițiile, sprijină burse pentru United World College și lucrează pentru combaterea poluării cu plastic marin. Această elipsă contribuie, în lectura recenziei, la impresia unui proiect construit în jurul promovării brandului personal, în detrimentul unei investigații mai ample.
