critica3 septembrie 20262 min citire

The Girl With The Leica, biopic neconvențional despre Gerda Taro, în competiția Orizzonti de la Veneția

Potrivit Deadline, filmul Alinei Marazzi pune în discuție linia fină dintre curaj și ego în reportajul de război și explorează identitatea și moștenirea fotografei Gerda Taro.

Foto: Deadline

Festivalul de la Veneția a debutat cu Ink de Danny Boyle, un titlu care abordează probleme legate de adevărul în presa scrisă. În aceeași ediție, în secțiunea Orizzonti, a fost proiectat The Girl With The Leica al Alinei Marazzi, biopic neconvențional despre fotoreporterul Gerda Taro, decedată în timpul Războiului Civil Spaniol la 26 de ani. Potrivit Deadline, filmul pune o întrebare specifică despre reportajul de război, despre granița dintre curaj și ego în actul de a aduce informații de pe front.

Recenzia notează o suprapunere cu Lee, filmul din 2023 al Elenei Kuras cu Kate Winslet în rolul fotoreporterului Lee Miller din Al Doilea Război Mondial. Marazzi încearcă o abordare stilistic diferită, însă similitudinile pot îngreuna găsirea publicului. Povestea sare între țări și perioade, acoperind doar cinci ani din viața Taro, iar prezența a trei bărbați în jurul protagonistei, pe care filmul o sugerează că și viața privată a fost un câmp de luptă, contribuie la o narațiune complicată.

Acțiunea începe la Paris, dar originile sunt la Leipzig în 1932. Acolo Gerta Pohorylle, interpretată de Emilia Schüle, este o tânără a cărei conștiință politică se trezește odată cu ascensiunea fascismului. Scena din Leipzig o arată dansând pe jazz și participând la predici de stânga în cafenele, lipind afișe ilegale anti-naziste. În timp, cercul ei se mută în Parisul de dinainte de război, unde trăiește în sărăcie alături de cea mai bună prietenă Ruth.

La Paris îl întâlnește pe Endre Friedmann, jucat de Aaron Altaras, fotograf maghiar care o ia asistentă și apoi protejată. Taro inventează o identitate nouă atât pentru ea însăși, cât și pentru Friedmann, care devine Robert Capa, figura de playboy american cu rădăcini italiene. Cei doi documentează Războiul Civil Spaniol, iar imaginile cu bărbați și femei care luptă o determină pe Taro să adopte salopeta albastră care devine semnătura ei.

Filmul folosește masiv material de arhivă și intercalează secvențe din filme de avangardă contemporane, precum Kuhle Wampe, scenariu Bertolt Brecht, L’Atalante de Jean Vigo și The Spanish Earth de Joris Ivans, narat de Ernest Hemingway. Deși Capa primește majoritatea creditului, pelicula nu insistă asupra acestui aspect. Taro vede munca ca pe o participare la istorie, în timp ce sexismul mediului o face să constate că lumea vede doar Capa.

Sunt multe discuții despre fotografie, despre instantaneul privirii și despre Leica, aparatul compact care permitea să lucreze neobservați pe front. Un moment central arată reacția lui Capa la moartea iubitei, ucisă de un tanc, când își dă seama că are doar două fotografii împreună. Scena elimină pretenția și arată nevoia umană de a păstra un moment. Filmul este regizat de Alina Marazzi, scenariul semnează Alina Marazzi și Valia Santella, după romanul Helenei Janeczek. Distribuția include Emilia Schüle, Aaron Altaras, Luna Wedler, Lucas Englander, Thomas Schubert, Sebastian Schneider, Idan Weiss, Lia von Blarer, Hans-Christian Hegewald, Jeremy Mockridge și Joel Basman. Vânzările internaționale sunt asigurate de Fandango Sales, iar durata este de 1 hr 59 mins.

Newsletterul Numa Film News

O selecție săptămânală din ce am publicat: știri de industrie, critică și film românesc. Fără spam, fără reclame, dezabonare dintr-un click.

Îți folosim adresa doar ca să-ți trimitem newsletterul. Poți ieși oricând, din linkul aflat în fiecare mesaj. Detalii în politica de confidențialitate.

Din aceeași rubrică

Vezi tot

Nou pe canalele pe care le urmărim