Debutul de lungmetraj al lui Theo Rhys, Stuffed, a fost prezentat la Toronto, în aceeași ediție cu Prima Facie, adaptarea scenică care i-a adus lui Jodie Comer un Tony în anul precedent, acum cu Cynthia Erivo în rol pentru ecran. Potrivit Variety, filmul propune un vehicul neconvențional pentru Comer, care cântă într-o operă pop macabră despre o relație care se construiește prin arta taxidermiei.
Pelicula este adaptată și extinsă din scurtmetrajul cu același nume, nominalizat la BAFTA, și îl urmărește pe Bernie, un muncitor de fabrică de sandvișuri interpretat de Harry Melling, și pe Araminta, o taxidermistă amatoare hermetică jucată de Comer. Logline-ul rezumă o idee de horror corporal: o femeie care vrea să conserve pentru totdeauna un corp uman anunță căutarea unui voluntar pentru a fi ucis și transformat în operă, iar un bărbat care se simte invizibil în viață răspunde, crezând că va fi văzut abia după ce va fi „umplut”.
Rhys transformă premisele în musical. Partitura este semnată de Joss Holden-Rea, autor și compozitor, cu o scriitură apropiată de balada modernă de Broadway, sinceră și lirică. Recenziile notează că melodiile ar putea avea nevoie de mai multă memorabilitate, dar sinceritatea lor susține un film ancorat în straniu extrem.
Imaginea debutului oscilează între excentricitatea violentă a premisei și o anumită doză de sensibilitate britanică. Primele secvențe schițează existența banală a lui Bernie cu o naivitate de basm și un stil care amintește de Wes Anderson, în decoruri semnate de Beck Rainford, cu un aspect de second-hand și un fundal permanent înnorat potrivit pentru Nordul muncitoresc. Rainford introduce și gaguri vizuale legate de taxidermia proastă. Costumele sunt semnate de Holly Rebecca.
Variety subliniază că filmul funcționează pe măsura convingerii actorilor. Comer și Melling, ambii cântăreți capabili, țin registrul horrorului, melodramei și musicalității fără să parodieză, găsind o tristețe calcificată în personajele marginale și un moment de recunoaștere empatică între ele. Această implicare onestă este ceea ce dă greutate proiectului lui Rhys și Holden-Rea, extins din formatul scurt cu o structură care trece prin romantism de tip odd-couple și narațiune adultă cu un final cu fatalism shakespearian.
