Potrivit RogerEbert.com, actrița Sophie Okonedo a vorbit despre cele două roluri care îi apar în 2026, „Clarissa” și „Mouse”. Discuția a avut loc în timp ce artista se afla în oraș pentru a primi premiul Spotlight. Okonedo descrie cele două proiecte ca pe o constatare cumulativă a muncii sale anterioare și, în același timp, ca pe un nou capitol al carierei, marcat de personaje ținute în registru sobru și vibrant. Ambele filme abordează regrete, vieți trăite și alegeri care definesc personajele, deși sunt diferite formal și geografic.
În „Clarissa”, regizat de frații Chuko și Arie Esiri, Okonedo interpretează o femeie de noblețe care organizează o petrecere pentru prieteni vechi, flăcări și familie. Filmul oscilează între prezentul matur al personajului și versiunea sa tânără, jucată de India Amarteifio. Regizoarea spune că personajul revine la viață prin dans și momente de bucurie, iar povestea explorează speranțe îngropate și istorii nespuse care se citesc pe chip.
În „Mouse”, regizat de Kelly O’Sullivan și Alex Thompson, Okonedo este Helen, o mamă care își pierde fiica la începutul filmului și dezvoltă o legătură intensă cu prietena fetei, Minnie, interpretată de Katherine Mallen Kupferer. Durerea este arătată în tăcere, în priviri lungi și în reacții minimale, cum ar fi evitarea unui coleg care sugerează adopția ca soluție. Actrița subliniază că durerea nu se manifestă zgomotos, ci prin gesturi mici.
Actrița a remarcat că cele două roluri au fost filmate la un an distanță și ajung în același timp în circuit, ambele fiind filme independente. Ea a mai promovat simultan „Wild Rose” și „Hellboy”, atunci când juca și în „Anthony și Cleopatra”, dar de data aceasta rolurile sunt substanțiale. Okonedo se declară bazată pe scenariu și a fost atrasă de arcul fiecărui personaj, apreciind provocarea de a juca oameni complecși cu mai multe straturi în același timp.
Despre muncă, Okonedo vorbește despre folosirea tăcerii și a feței expresive, despre regizori care au scris scenariile — Chuko pentru „Clarissa” și Kelly pentru „Mouse” — și care lucrează alături de un frate, respectiv de soț. Ea descrie repetițiile de la Lagos, unde distribuția mai în vârstă a citit și rolurile tinerilor, și momentul de repetiție al secvenței de despărțire cu David Oyelowo. Pentru „Mouse”, atmosfera de teatru a colaboratoarelor a dus la discuții despre starea emoțională a scenei, mai degrabă decât despre modul de rostire a replicilor.
