Potrivit IndieWire, River, survival slasherul de debut al lui Joshua Giuliano, a avut premiera la Toronto International Film Festival în 2026 și va ajunge în distribuție prin Independent Film Company și Shudder la o dată ulterioară. Recenzia plasează filmul în zona clasică a genului, cu accent pe violență constantă și pe construcția vizuală, și îl prezintă ca o experiență care câștigă pe marele ecran.
Deschiderea evită expunerea directă a ucigașului. Publicul aude mai întâi un cuplu în pădure, iar directorul de imagine Nick Matthews construiește decorul prin detalii recognoscibile — mașină veche, bere, poiană. Crima este sugerată sonor, apoi apare corpul unui tânăr și o femeie care fuge spre cameră înainte de a fi prinsă din spate. Contrastul dintre verdeața luxuriantă și victimele pătate de sânge este folosit pentru a sublinia ideea unui loc aparent idilic în care se ascunde răul.
Povestea urmărește trei frați care își iau rămas-bun de la tatăl decedat. Lucy, interpretată de Jane Levy, este cea responsabilă care a rămas până la sfârșit și organizează reuniunea pe apă. Carla, jucată de Jessica Rothe, este sora cea mare plecată de acasă fără intenția de a reveni. Drew, cel mai tânăr, este interpretat de Max Mattern și aduce o energie blândă, cu un ton de voce scăzut care marchează dinamica familială. În casa veche, frații revăd imagini dintr-o excursie pe barcă din copilărie, iar a doua zi pornesc pe râu cu cenușa tatălui, bere ieftină și tensiuni nespuse.
Eulogiile diferă: Lucy vorbește cu afecțiune, Carla îl descrie pe tată ca pe un alcoolic abuziv și adulter, iar Drew aduce o notă mai ușoară cu o amintire despre pasiunea tatălui pentru A Perfect Storm. Barca nu pornește, nu există semnal și radioul nu funcționează. Carla sare în apă și apare ucigașul. Scenariul lui Giuliano rămâne economic, cu portrete familiare ale personajelor. Ucigașul este tăcut, implacabil și grotesc, purtând masca făcută din fața unei victime anterioare, fără motivație clară. Dane DiLiegro, înalt de 6-foot-8, joacă rolul cu pași lungi și mișcări constante. Levy și Rothe, ambele cunoscute pentru roluri de scream queen, construiesc o relație de soră credibilă chiar și în conflicte.
Recenzia notează că, în ciuda violenței, filmul este o demonstrație de culoare și compoziție. Râul și zona înconjurătoare devin aproape un personaj, cu o calitate mistică pe măsură ce acțiunea înaintează. Giuliano livrează un horror visceral, bazat pe carnea genului, în care intențiile narative legate de familie sunt depășite de ritmul atacurilor. Pentru cititorii interesați de meșteșug, valoarea rămâne în imagine și în modul în care un slasher minimal poate funcționa prin cadru și prezență fizică.
