critica11 septembrie 20262 min citire

Recenzie Variety pentru Being Huemann, primul film al lui Siân Heder după CODA

Variety publică o recenzie despre dramatizarea protestului din 1977 care a lansat revoluția drepturilor persoanelor cu dizabilități, cu Ruth Madeley și Mark Ruffalo în rolurile principale.

Foto: Variety

Potrivit Variety, Being Huemann, primul lungmetraj al lui Siân Heder de la CODA, a avut premiera la Toronto International Film Festival. Recenzia descrie filmul ca o dramatizare a protestului din 1977 care a lansat revoluția drepturilor persoanelor cu dizabilități și subliniază că regizoarea păstrează radicalismul evenimentului în loc să ofere o lectură complacentă a istoriei.

Povestea urmărește sit-in-ul condus de liderul Judy Heumann, interpretată de Ruth Madeley, care a durat 21 de zile în clădirea Health, Education and Welfare din San Francisco. Protestatarii au intrat în clădire pentru a cere semnarea Section 504 și au rămas acolo pe măsură ce situația a evoluat. Mark Ruffalo apare ca Joseph Califano, secretarul de Health, Education and Welfare în mandatul președintelui Jimmy Carter, portretizat cu o oboseală birocratică liberală.

Heder folosește un ansamblu format din actori cu dizabilități care interpretează personaje cu dizabilități. Recenzia notează că această alegere conferă autenticitate și evită sentimentalismul, în timp ce regizoarea construiește filmul astfel încât publicul să fie invitat mai întâi să definească personajele prin dizabilitatea lor, pentru a conștientiza apoi prejudecata implicată.

Acțiunea începe în 1972, la New York, când Judy conduce un protest timpuriu pentru adoptarea Section 504 a Rehabilitation Act. Secvența o arată traversând bălțile din Midtown Manhattan, cu The Passenger de Iggy Pop pe coloană sonoră, până la blocarea unui camion Mack pe Madison Avenue. Cinci ani mai târziu, Section 504 a fost adoptată de Congresul SUA, dar nu intră în vigoare până când Califano nu o semnează. Filmul prezintă ezitarea oficialului, care invocă un cost de 2,4 miliarde de dolari în 1977 și argumentul că nu se poate permite adaptarea școlilor, autobuzelor și birourilor.

În San Francisco, Heumann coordonează proteste naționale împotriva oppresiunii cotidiene, inclusiv refuzul accesului la școală până la vârsta de 10 ani pe motiv de risc de incendiu. Sit-in-ul, cel mai lung din istoria SUA, preia spiritul mișcării pentru drepturile civile și al lui Gandhi, cu un episod de grevă a foamei. Printre protestatari apar Brad Lomax, interpretat de Antwan Tolliver, membru al Black Panther, alături de Kitty, interpretată de Madeline Delp, și Hale, interpretat de Andrew Pilkington. Recenzia menționează că Heumann a declanșat o revoluție care a condus, după 13 ani, la semnarea Americans with Disabilities Act din 1990, iar transformarea reală rămâne în desfășurare.

Newsletterul Numa Film News

O selecție săptămânală din ce am publicat: știri de industrie, critică și film românesc. Fără spam, fără reclame, dezabonare dintr-un click.

Îți folosim adresa doar ca să-ți trimitem newsletterul. Poți ieși oricând, din linkul aflat în fiecare mesaj. Detalii în politica de confidențialitate.

Din aceeași rubrică

Vezi tot

Nou pe canalele pe care le urmărim