Potrivit No Film School, anii 1980 au adunat pentru Harrison Ford un parcurs greu de egalat: rolul principal într-o franciză majoră, rolul principal într-o altă franciză și, în paralel, o nominalizare la Oscar. Pentru cineastul care urmărește construcția unei cariere de lungmetraj, deceniul arată cum o distribuție consecventă și colaborările cu regizori de referință pot fixa poziția unui actor în peisajul industriei.
Deceniul începe cu The Empire Strikes Back, din 1980. În filmul considerat de mulți fani punctul central al trilogiei originale Star Wars, Han Solo primește mai mult spațiu decât în aparițiile anterioare. Relația cu Princess Leia se adâncește, iar latura protectoare a personajului devine vizibilă. Finalul îl trimite pe Solo în criogenie, o ieșire memorabilă pentru acel an.
În 1981 ajunge în săli primul lungmetraj din seria Indiana Jones. Distribuit după prestația din Star Wars, Ford începe colaborarea cu Steven Spielberg, parteneriat care va dura decenii. Producția este remarcată pentru efecte practice, amploare, coloană sonoră și design de producție. Dezbaterile fanilor despre cel mai bun film al seriei includ și The Last Crusade, dar primul film rămâne reperul. În același registru de science-fiction, Blade Runner aduce un rol mai contemplativ. În jurul lui Deckard se menține discuția dacă personajul este replicant, iar filmul este citat pentru narațiunea intelectuală și pentru distribuția alături de Rutger Hauer și Sean Young. Acțiunea este redusă, intensă, iar monologul lui Hauer rămâne un moment de referință.
Return of the Jedi încheie trilogia originală. În această etapă, Han Solo cedează comanda Millennium Falcon lui Lando pentru atacul asupra Death Star. Gestul marchează o evoluție a empatiei personajului față de echipă și prieteni, o schimbare față de atitudinea din New Hope. Relația cu Ewoks completează arcul.
În 1984 Ford revine ca Indiana Jones. Anul următor, 1985, aduce Witness, thriller romantic regizat de Peter Weir. Actorul interpretează un detectiv care se ascunde în comunitatea amish după ce protejează un copil martor la o crimă. Prestația a generat nominalizarea la Oscar, adesea menționată ca singura recunoaștere a Academiei pentru Ford. Filmul combină elemente de thriller cu o privire asupra culturii amish și este citat pentru regia lui Weir și pentru echilibrul dintre tensiune și componenta romantică.
