May el-Toukhy revine în lungmetraj după o incursiune la televiziune, cu Woman Unknown, al treilea film de ficțiune al regizoarei danezo-egiptene. Producția a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneția în 2026 și este în căutare de distribuție în Statele Unite. Potrivit IndieWire, filmul este un thriller de epocă paranoic plasat în Danemarca anului 1945, într-o perioadă de anarhie imediat după ocupația nazistă.
Povestea este construită în jurul lui Marie, numită și Karen-Marie, interpretată de Mathilde Arcel. Personajul este o menajeră și dădacă logodită cu angajatorul său, văduvul înstărit Christian, jucat de Carsten Bjørnlund. Acesta deține o fabrică de confecții și are o fiică preadolescentă, Leonora, interpretată de Flora Yde Sander. Imaginea este semnată de Jasper Spanning, decorurile de Sabine Hviid, iar coloana sonoră de Mikkel Hess. Scenariul este scris de May el-Toukhy împreună cu Maren Louise Käehne.
Narațiunea se mută treptat de la drama domestică a vieții de servitoare la o confruntare cu violența patriarhală și cu justiția de stradă exercitată de Rezistența daneză. Filmul arată cum grupurile de rezistență aplică pedepse publice femeilor suspectate de colaborare sau de relații cu soldații naziști, denumite feltmadrasser. Două secvențe brutale ilustrează această vânătoare, inclusiv o scenă de umilire publică în care o femeie este pictată cu un svastică roșie pe spate. Cercetarea regizoarei despre vânătoarea de vrăjitoare din secolele trecute a condus la fotografii recente cu femei semi-goale marcate cu svastici, adesea titrate Woman Unknown.
Mathilde Arcel rămâne centrul aproape fiecărui cadru, cu o prezență interiorizată, comunicare prin priviri și gesturi măsurate. Camera urmărește personajul adesea la distanță, prin ferestre, uși sau grilaje, sugerând supravegherea constantă. La domiciliu, Marie își calibrează comportamentul pentru a oferi exact ceea ce așteaptă Christian, în timp ce în public se mișcă rapid, ca și cum ar încerca să evite descoperirea. Relația cu Christian este formală și bazată pe aparențe, iar el este prezentat ca un patriarh subtil, nu deschis ostil.
Subplotul cu Karl, interpretat de Thorbjørn Hedegaard, un cunoscut de acasă care amenință cu expunerea, este descris ca o construcție mai puțin organică în raport cu restul portretului social. Recenzia notează că filmul menține o tensiune de tip cameră, cu un paletă cromatică reținută care contrastează cu explozia culorii roșii în scenele de violență, și plasează lucrarea în zona unei bleakness de factură apropiată de cea a lui Haneke.
