„Floating Carousel”, filmul de comedie întunecată despre datingul post-pandemic din New York, a fost scris, dirijat și interpretat de Delilah Napier și Lucy Powers, care au folosit o experiență reală de întâlnire pentru a crea firul narativ. Într-o scenă centrală, personajele principale se întâlnesc la un „Shanay date”, inspirat de o întâlnire reală în care cele două regizoare au stat la aceeași cafenea în același timp, de câteva zile distanță.
Pentru a transforma povestea în scenariu, duo-ul a început cu carduri de index, adunând anecdote personale și evenimente pe care le doreau în film. Astfel, scena cu „failed threesome” a fost deja planificată pentru un studențesc de studii de gen, iar scena de „kicking” a fost concepută pentru a lăsa loc de interpretare. În final, fiecare card a fost plasat într-o structură de patru părți, iar personajele au reapărut în diferite contexte, creând un efect de carusel.
În producție, filmul a fost realizat în 21 de zile pe un buget indie, cu un cost total estimat la aproximativ 4.000 de dolari pentru primul film, „Voyeur”, și la un buget „UPA” pentru acest proiect. Regizoarele au acționat și ca manageri de locație, solicitând favoruri de la prieteni și colegi. Un exemplu este laboratoarele de la Columbia University, care au fost filmate gratuit, iar pentru alte spații, cum ar fi un magazin de cărți Dashwood Books, s-au negociat costuri de 35.000 de dolari pentru o zi. În cazul parcului Washington Square, s-a filmat din exterior fără permis, folosind o regulă care permite filmarea fără a plasa un trepied.
Adaptarea scenariului a fost flexibilă: scenele în studio de știri au fost transformate în interviuri pe stradă pentru a reduce costurile, iar scena cu „newscaster” a fost redată prin animație la final. În plus, pentru a evita depășirea bugetului, anumite locații au fost închiriate pe Peerspace, iar alte spații au fost obținute prin favoruri.
Co-dirijarea a implicat un echilibru delicat între rolul de actor și cel de regizor. În scenele în care amândoi erau în acțiune, regizoarele se bazau pe directorul de imagine și pe asistentul de regie pentru a verifica cadrul, iar playback era folosit doar dacă era necesar. Acest lucru a permis o colaborare fluidă și a redus timpul de ajustare.
Filmarea a culminat cu premiul Ultra Indie la „Woodstock Film Festival” în octombrie, iar în luna curentă filmul a deschis în săli de cinema din New York. Potrivit articolului de la No Film School, „Floating Carousel” a reușit să păstreze spiritul indie, oferind o experiență teatrală pentru public.
În retrospectivă, Napier și Powers subliniază importanța de a marca fiecare scenă cu clapă și de a investi mai mult în sunet de la început. De asemenea, ele apreciază că filmul a avut o lansare teatrală, considerând că menținerea filmului indie în săli de cinema este esențială pentru comunitatea de producători independenți.
