Documentarul 50 Years of Punk, semnat de Mark Sloper, marchează jumătate de secol de la apariția punkului britanic printr-o reuniune a unor membri ai formațiilor centrale ale perioadei. Potrivit The Guardian, filmul reia materiale cunoscute, cu protagoniști care au intrat între timp în a opta decadă și își amintesc scena cu entuziasm, chiar dacă multe dintre mărturii au fost rostite anterior.
În centrul discuțiilor apar Glen Matlock de la Sex Pistols, Rat Scabies de la The Damned, Terry Chimes de la The Clash, Steve Severin de la Siouxsie and the Banshees și Hugh Cornwell de la The Stranglers. Cornwell este prezentat ca cel mai rezervat în privința bilanțului artistic al mișcării, o nuanță pe care recenzia o consideră corectivă. Sunt evocate și elemente considerate șocante pentru publicul actual, precum tricouri cu sâni, machiaj amator și scuipatul pe scenă.
Prezența femeilor rămâne limitată, similar cu spațiul redus pe care l-au avut în prima undă punk. Gaye Advert de la The Adverts și Viv Albertine de la The Slits apar pe cameră, dar sunt înglobate într-un ansamblu dominat de voci masculine. Recunoașterea principală merge către designerul Vivienne Westwood, prezentată ca spirit fondator. Boutique-ul Sex de pe King’s Road, condus de Westwood împreună cu Malcolm McLaren, este descris ca loc de cristalizare a scenei. Don Boyd, producătorul filmului The Great Rock ’n’ Roll Swindle alături de regretatul Jeremy Thomas, spune despre Westwood că „a fost punk și este punk… a venit de la ea”.
Filmul aduce câteva detalii despre contextul timpuriu: primele concerte ale Sex Pistols au coincis cu canicula din 1976, fapt care a amplificat atmosfera tensionată; stilul mix-and-match a apărut din stocurile ne vândute rămase de la încarnările anterioare ale magazinului Westwood și McLaren; iar utilizarea termenului „punk” însuși a fost un subiect dezbătut, explicat de scriitorul Jon Savage.
Printre contribuțiile mai puțin centrale, recenzia evidențiază declarația lui David Barbarossa, baterist pentru Adam and the Ants și Bow Wow Wow, care vorbește cu regret despre modul în care McLaren l-a atras împreună cu colegii săi de la prima formație pentru a forma cea de-a doua. În ansamblu, documentarul este prezentat ca o trecere în revistă agreabilă a aniversării, utilă și pentru un public tânăr.
