critica24 septembrie 20262 min citire

„Crazy Lips” și „Gore From Outer Space” revin la ecranul american cu un nou Blu-ray

Revenirea unor culturi obscure din boomul J-Horror al anilor 2000

Foto: Little White Lies

Potrivit Little White Lies, la începutul anilor 2000, Japan era pe pragul unei revoluții cinematografice, iar producătorul Takashige Ichise a fost motorul principal al boomului J-Horror. În acea perioadă, Ichise a condus producția majorelor hituri ale epocii, de la „Ring” la „Dark Water” și la remake-urile hollywoodiene ale acestor titluri. În 2000, el a pus la cale „Crazy Lips”, un lungmetraj care a încercat să îmbine elemente de horror cu comedie și acțiune.

„Crazy Lips” a adus în producție talente cunoscute din „Ju-on: The Curse” și „Cure”, iar scenariul a fost scris de Hiroshi Takahashi, autorul „Ring”. Filmul urmărește povestea unei fete care, în căutarea unui psihic, se implică într-un incident în care fratele ei este acuzat de uciderea a patru fete de la școală. În contrast cu „Ring” și „Ju-on”, care se bazează pe legende și spirite vengefule, „Crazy Lips” se inspiră din filmele ero-guro din anii ’60, precum „The Living Skeleton” de Hiroshi Matsuno, și din estetica Bollywoodului.

Rezultatul este un hibrid de horror și comedie, cu secvențe de decapitate, scene sexuale explicite și o coregrafie de artă marțială la final. În comentarii, Ichise a comparat scenariul cu „Braindead” al lui Peter Jackson, subliniind tonul absurd și satiric. Filmul a avut o proiecție de șase luni în rolul de „midnight movie” în Japonia, dar a rămas marginalizat de criticii de film.

Un sequel, „Gore From Outer Space”, a urmat în 2001, cu apariții cameo ale lui Hideo Nakata și Kiyoshi Kurosawa. Deși aceste producții nu au susținut declarația lui Ichise din 2005 că horrorul japonez este mai înfricoșător decât cel american, ele au exemplificat credința sa în posibilitatea de a experimenta în cadrul unui gen cu costuri reduse.

Motivul principal pentru care „Crazy Lips” nu a reușit să se vândă pe plan internațional este accentul său pe erotism și acțiune. Inițial propusă companiei Shintoho Eiga, filmul a fost respins pentru că era considerat prea pornografic. În plus, reeditarea pentru piețele străine a fost dificilă din cauza unei scene de violă extrem de grafice, esențială pentru firul narativ.

În 2026, Third Window Films a lansat un nou Blu-ray care include ambele filme, iar „Crazy Lips” va fi proiezat la The Nickel Cinema pe 28 septembrie. Această reînnoire a adus în atenția publicului occidental un segment mai puțin cunoscut al J-Horror, completând canonul cu producții care, deși au rămas în umbră, au contribuit la diversitatea și experimentarea genului.

Revenirea acestor titluri este semnificativă pentru că oferă o perspectivă mai largă asupra boomului J-Horror, arătând că, dincolo de hiturile principale, existau numeroase încercări de a combina horrorul cu alte genuri. Aceste filme, acum accesibile prin Blu-ray și proiecții, permit criticilor și producătorilor să analizeze modul în care estetica ero-guro și acțiunea de tip Hong Kong au influențat evoluția horrorului japonez și cum au rămas în periferie din cauza conținutului explicit.

Newsletterul Numa Film News

O selecție săptămânală din ce am publicat: știri de industrie, critică și film românesc. Fără spam, fără reclame, dezabonare dintr-un click.

Îți folosim adresa doar ca să-ți trimitem newsletterul. Poți ieși oricând, din linkul aflat în fiecare mesaj. Detalii în politica de confidențialitate.

Din aceeași rubrică

Vezi tot

Nou pe canalele pe care le urmărim