Joi seara, la Sala Thalia, Astra Film Festival a proiectat de la ora 18.00 documentarul „Calea Laptelui” de Dumitru Budrala, potrivit Știripesurse.ro. Proiecția a fost urmată de o discuție despre transhumanță, iar regizorul a explicat că deplasările lungi de cinci-șase săptămâni nu mai există, rămânând o agricultură pastorală de o săptămână sau două.
Filmul aduce în prim-plan lumea ciobanilor și viața unei familii — Pătru, Maria, Petrică și frații mai mici — între perioadele de acasă și cele de păstorit, cu muncă, viața din sat și momente de întâlnire. Înainte de proiecție, formația MA RA MU a cântat despre dor și a introdus publicul în povestea Mariei, care își așteaptă soțul și fiul de la păstorit. Sala Thalia a fost neîncăpătoare, într-o ediție în care festivalul a dedicat o serie de filme temei Muntele viu, anul 2026 fiind considerat oficial Anul Pajiștilor și Păstorilor.
Imediat după film a avut loc Doctalk-ul „Muntele viu”, moderat de jurnalistul Vitalie Cojocari. În deschidere, acesta a spus că înainte de a fi jurnalist a fost cioban, cu vreo 20 de oi în familie. Pe scenă au fost regizorul Dumitru Budrala și Ramona Duminicioiu, președintele Eco Ruralis. Budrala și-a amintit cum, în copilărie, trecerile turmelor prin sat îi dădeau senzația unui fluviu de oi care își schimba cursul după anotimp. El a vorbit despre plăcerea muncii pe teren și despre familia filmată, menționând că Pătru, aproape ucis de urs, și-a continuat munca cu aceeași pasiune.
Discuția a pornit de la ideea regizorală și a ajuns la transhumanța mică actuală. Budrala a subliniat că transhumanța mare, cu drumuri lungi, e moartă, cea filmată de el în 1997 ne mai existând. Profesoara Mihaela Miroiu, prezentă în sală, și-a arătat admirația pentru Maria, pe care a comparat-o cu o Penelopa care ține lumea în picioare. Ramona Duminicioiu a arătat că România este cel mai mare producător de carne de oaie din UE și că păstorii sunt și veterinari, biologi, experți în meteorologie și în prelucrarea laptelui. Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a povestit cum Bruxelles-ul consideră oieritul și transhumanța din trecut și a vorbit despre problema de comunicare legată de vaccin.
Joi la Sala Thalia au fost prezentate și alte titluri. „Lână, om, oaie” de Walter Aigner, Austria 2026, analizează faptul că mai mult de jumătate din lâna produsă în Europa este distrusă în timp ce fibrele sintetice domină piața. La sesiunea de Q&A, regizorul a spus că a fost mai ușor să facă filmul decât să lucreze cu lână timp de 25 de ani. A urmat „Cum să vorbești cu Lydia?” de Rusudan Gaprindashvili, Georgia, Germania, despre un tânăr din Republica Moldova care lucrează într-un centru logistic din Germania ghidat de o inteligență artificială numită Lydia. Regizoarea a menționat dificultatea de a filma în centru și semnarea unui NDA. A fost proiectat și „Ultimele scrisori ale bunicii” de Olga Lucovnicova, România, Republica Moldova, Belgia, Olanda 2025, povestea regizoarei despre bunica dispărută în 1989.
Programul Astra Film Junior a continuat cu filme pentru trei categorii de vârstă și cu spectacolul de teatru „Deșteptarea” în regia lui Bobi Pricop. Studenții din programul DocStudentHub au participat la un masterclass ținut de Liviu Țipuriță. În cadrul festivalului, vineri va avea loc DocTalk-ul „Abandonul școlar în perspectiva falimentului statal”, cu profesorul Mircea Miclea și consilierul prezidențial Radu Burnete, moderat de Răzvan Petri.
