Potrivit Variety, recenzia publicată pe 29 august 2026 discută lungmetrajul Borges and Me, regizat de Marc Turteltaub, o adaptare liber biografică după memoriile lui Jay Parini din 2020, Borges and Me: An Encounter. Filmul își are premiera mondială la Edinburgh Film Festival și este prezentat ca o producție de coproducție transatlantică cu implicații britanice, sud-americane și nord-americane, destinată circuitului de festivaluri și distribuției arthouse.
Imaginea este semnată de directorul de imagine Christopher Norr, care surprinde peisajele din Highlands-ul scoțian cu o claritate toamnală. Distribuția reunește elemente de atracție din trei spații culturale. Luis Gnecco interpretează figura lui José Luis Borges, iar Fionn Whitehead îl joacă pe tânărul Parini, student la doctorat în literatură engleză la Universitatea St. Andrew’s. Alături apar Alan Cumming în rolul poetului Alastair Reid, mentorul lui Parini și traducător al lui Borges, Peter Mullan într-un cameo extins ca poetul George Mackay Brown și Freya Mavor ca Ailith, lucrătoare într-un pub.
Povestea reconstruiește episodul din anii 1970 în care Parini, originar din Pennsylvania, ajunge în Scoția și este invitat de Reid să găzduiască vizita lui Borges, un septuagenar orb. După plecarea lui Reid la Londra, Parini rămâne responsabil de îngrijirea scriitorului și, în paralel, intenționează să călătorească în Highlands pentru un interviu cu subiectul său de doctorat. Din această situație rezultă un road trip intergenerațional cu opriri neplanificate, în care Borges cere descrieri lirice ale peisajului pe care nu-l poate vedea.
Recenzia descrie prestația lui Gnecco ca fiind plină de manierisme neobișnuite, cu o combinație de înțelepciune jucăușă, vulgaritate terestră și mirare copilărească. Whitehead aduce filmului o liniște care împiedică tonul să devină mawkish. Cumming apare într-o formulă recognoscibilă, iar Mullan oferă un cameo ștrengar. Mavor este notată pentru rolul cald și inteligent al lui Ailith, în jurul căruia se dezvoltă o subpoveste romantică în absența lui Borges.
Variety caracterizează pelicula ca fiind blândă și sentimentală, mai degrabă perky decât poetică. Scenariul este semnat de Oren Moverman, pornind de la o adaptare anterioară a lui Parini și Ross Clarke. Filmul conține secvențe precum o excursie cu barca pe Loch Ness și o vizită fantezistă la un câmp de luptă acoperit de iarbă, dar momentele cele mai puternice rămân cele tăcute, centrate pe anxietățile interioare ale lui Parini, inclusiv referințe la fratele său soldat în Vietnam. Recenzia subliniază că Borges este tratat mai degrabă ca un spirit imaginar, bucuros și generos, decât ca subiect istoric, iar implicarea cu opera sa propriu-zisă este limitată.
