Într-un interviu pe covorul roșu realizat de Letterboxd, Bong Joon Ho a numit patru filme favorite. Lista a fost preluată de No Film School și oferă un reper despre sursele pe care le invocă regizorul coreean în construcția narațiunilor sale hibride. Pentru cineastul care lucrează în producție, indicațiile arată cum se transferă modele de distribuție, tensiune și imagine din cinema clasic în proiecte contemporane.
Primul titlu este Deliverance de John Boorman, adaptare după romanul lui James Dickey. Filmul îl urmărește pe patru prieteni din oraș atacați în Georgia rurală. Producția a încasat 46,1 milioane de dolari dintr-un buget de 2 milioane și a primit trei nominalizări la Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film. Impactul a venit și din folosirea unor staruri precum Burt Reynolds și Jon Voight, alături de Ned Beatty și Ronny Cox, în ipostaze de vulnerabilitate, o inversare a masculinității și a statutului de celebritate. Această abordare de casting contra tipului se regăsește la Bong în distribuții precum Jake Gyllenhaal și Robert Pattinson în Okja și respectiv Mickey 17.
Al doilea film ales este The Thing de John Carpenter, remake al producției din 1953, ambele bazate pe nuvela Who Goes There? a lui John W. Campbell Jr. Povestea stației de cercetare arctică devine o parabolă a paranoiei Războiului Rece, amplificată prin body horror. Bong folosește aceeași combinație de thrill de gen și subtext social în lucrări precum Parasite, Mickey 17 și Okja, unde critica vizează capitalismul, cruzimea corporatistă și industria alimentară.
Al treilea titlu este Psycho de Alfred Hitchcock, ancheta dispariției lui Marion Crane interpretată de Janet Leigh și motelul lui Norman Bates interpretat de Anthony Perkins. Filmul marchează nașterea slasher-ului modern și relaxarea constrângerilor Hays Code. Deși Bong a regizat un singur film apropiat de slasher, Memories of Murder, și un altul de horror, The Host, elementele de gen apar și în dramele sale, exemplul dat fiind secvența din Parasite în care o apariție neașteptată în ușă este percepută ca un fantomă.
Ultima alegere este The Wages of Fear din 1953, regizat și co-scris de Henri-Georges Clouzot după romanul lui Georges Arnaud. Cei patru bărbați angajați să transporte nitroglicerină volatilă spre un câmp petrolier sud-african sunt supuși unei tensiuni care testează limitele cooperării. Ca și Deliverance și The Thing, filmul explorează masculinitatea în izolare. Ambele Psycho și The Wages of Fear sunt filmate în alb-negru, o estetică preluată de Bong în reeditarea lui Parasite în alb-negru. Într-o declarație pentru The Hollywood Reporter, regizorul spune că „cred că poate e vanitate din partea mea, dar când mă gândesc la clasice, toate sunt în alb-negru… așa că am avut ideea că dacă aș transforma filmele mele în alb-negru atunci ar deveni clasice”.
