Wim Wenders ajunge la Veneția cu From Inside Out: The Architecture of Peter Zumthor, documentarul în 3D despre arhitectul elvețian laureat cu Premiul Pritzker, după 14 ani de lucru. Proiectul, vândut în întreaga lume de HanWay Films, este prezentat ca o imersiune de două ore care urmărește traseul arhitecturii lui Zumthor de la lucrări timpurii până la cele recente. Potrivit The Hollywood Reporter, Wenders a discutat înainte de premieră despre procesul de construcție a filmului și despre raportul său cu arhitectul.
Povestea începe în 2012, când David Chipperfield, curator al Bienalei de arhitectură de la Veneția, i-a cerut lui Wenders un scurtmetraj despre Zumthor. Filmarea s-a concentrat două zile în biroul modest din Haldenstein, în munții elvețieni, și a dus la scurtul Notes on a Day in the Life of an Architect. La finalul acelei filmări cei doi au convenit să revină asupra subiectului, fără să anticipeze că observarea va dura 14 ani.
Documentarul acoperă intervale largi din cariera lui Zumthor, de la capela St. Benedict’s, finalizată în 1988, până la memorialul pentru femeile arse ca vrăjitoare deasupra Cercului Arctic și până la David Geffen Galleries de la Los Angeles County Museum of Art, cea mai mare clădire a arhitectului, deschisă recent cu o valoare de 724 de milioane de dolari și comandată cu aproape două decenii în urmă. Brad Pitt, susținător al proiectului LACMA, este producător executiv al filmului.
Wenders descrie proiectul ca pe al zecelea său film în 3D, după Pina din 2011, și explică alegerea formatului prin nevoia de a reda spațiul ca limbaj cinematografic. El a evitat structura de talking heads și a construit capitole pornind de la experiența directă în clădiri, cu intervenții ale unor colaboratori precum Siri Hustvedt, Aoi Yamada și Sophie Hunger. Partea sonoră combină lucrările lui Peter Conradin Zumthor, fiul arhitectului, împreună cu Vera Kappeler, cu compozițiile lui Laurent Petitgand.
Regizorul subliniază afinitatea cu metoda lui Zumthor, centrată pe timp, pe dialogul dintre loc și funcție și pe ideea că o lucrare nu este terminată la plan, ci în realizare. „Clădirile nu pot repara lumea”, spune Wenders, „dar pot schimba ideea noastră despre cum ar putea fi lumea”.
