„The Portuguese House” a fost prezentat recent în critica de la The Guardian, unde se descrie filmul ca un drama spaniolă care tratează tema de a lăsa în urmă viața veche, într-un mod care amintește un roman literar. În centrul acțiunii se află o femeie care, fără să-și anunțe soțul, părăsește apartamentul din Madrid, împachetează bagajele și dispărută. Acest eveniment declanșează o serie de dispariții: soțul, profesorul de geografie Fernando, și alte două personaje care, la fel ca și soția, aleg să se îndepărteze de realitatea lor. Povestea se desfășoară pe parcursul mai multor ani, la un ritm lent, dar cu o atenție deosebită la detalii, ca și cum ar fi un roman de tip paperback.
Fernando, portretizat de Manolo Solo, este un personaj introspectiv și de simț modest. După ce soția sa dispărută, el pleacă în Portugalia pentru o vacanță, unde întâlnește un grădinar pe nume Manuel. Când Manuel suferă un infarkt, Fernando își asumă identitatea lui și acceptă un loc de muncă ca grădinar la un ținut rural portughez. În acest context, proprietatea este condusă de Amália, interpretată de Maria de Medeiros. Ea observă că „inteligentul” cu ochelari și cu un mod neîndemânatic de a folosi tăietorile nu este exact cine a fost angajat, dar nu reacționează, posibil din atracție.
Performanța lui Manolo Solo ca grădinar dezordonat este una dintre cele mai remarcabile aspecte ale filmului. Maria de Medeiros aduce o prezență subtilă și complexă, iar dinamica dintre cei doi personaje principale este tratată cu generozitate și simpatie. Filmul evită capcana de a deveni o simplă soap opera, preferând în schimb să fie o drama restrânsă, elegantă, care explorează secretele și minciunile care se ascund în spatele aparențelor.
Stilul vizual și narativ al filmului se caracterizează prin detalii literare și un ritm calm, care permite publicului să se adâncească în gândurile personajelor. În final, criticii au observat că filmul poate părea prea respectuos, curățând emoțiile dificile și greu de schimbat ca frunzele de toamnă.
Conform review-ului publicat de The Guardian, „The Portuguese House” reușește să ofere o experiență cinematografică delicată, concentrându-se pe relațiile umane și pe transformarea identității într-un context rural portughez.
