Susține
critica16 octombrie 20262 min citire

Recenzie Variety pentru documentarul „Norm: The Tale of Norm Macdonald” al lui Judd Apatow

Variety publică o recenzie a documentarului despre Norm Macdonald, descris ca un portret jucos și tulburător al unui star al comediei.

Foto: Variety

Potrivit Variety, documentarul „Norm: The Tale of Norm Macdonald”, regizat de Judd Apatow, aduce un omagiu spiritului comic spinos al lui Norm Macdonald, în timp ce explorează personalitatea sa dificilă și tendința spre auto-sabotaj.

Recenzia arată că Macdonald a fost un comic al comicilor, apreciat atât de colegi, cât și de public. Prima sa apariție la televiziunea națională a fost pe 9 mai 1990, la „Late Night with David Letterman”, cu un sketch despre diavolul care comandă o crimă. La „Saturday Night Live”, unde a fost prezent din 1993 timp de patru sezoane ca prezentator al „Weekend Update”, a revenit obsesiv cu glume despre O.J. Simpson și despre vinovăția acestuia pentru moartea soției. Insistența a dus la concediere, NBC având la conducerea diviziei de vest pe Don Ohlmeyer, cel mai bun prieten al lui O.J. Simpson.

Filmul subliniază o calitate oximoronică a lui Macdonald: o agresivitate ușor deconectată, cu un interes pentru subiecte prăfuite, pe care le prezenta cu un calm deplin. Documentarul relevă și un comportament de mincinos compulsiv, atât pe scenă, cât și în viață. Se menționează afirmații contradictorii despre liceu și facultate, despre absolvirea la 14 ani, despre faptul că în ajunul pandemiei s-a descris ca „un tânăr de 68 de ani” deși avea 60, și despre declarația făcută lui Larry King despre a fi „profund închis”, urmată de explicații contradictorii despre orientarea sa.

În ciuda acestor trăsături, Macdonald avea un farmec zâmbitor și o agreabilitate care l-au făcut irezistibil. În perioada „SNL” era văzut ca un ursuleț transgresiv, cu un chip tânăr și zâmbitor. După concediere, documentarul surprinde o perioadă de rătăcire legată de sinceritatea compulsivă, de glumele de acoperire și de insecuritatea care se amestecau cu auto-sabotajul. În montajul de deschidere, voci precum cea a lui Howard Stern amintesc de „gaura de iepure” de pe YouTube cu aparițiile sale la talk-show-uri.

Apatow, împreună cu editorul Jake Hostetter, montează secvențe cu Letterman, Jerry Seinfeld, Conan O’Brien și Dave Chappelle pentru a arăta amploarea carierei. Sunt evidențiate imitațiile sale, inclusiv cele cu Bob Dole și Quentin Tarantino, precum și stand-up-ul și podcastul video „Norm Macdonald Live”, unde era extrem de amuzant. Imaginea sa se schimbă în timp, devenind mai voluminos, în parte din cauza leucemiei cu care a luptat în secret în ultimii nouă ani de viață. Macdonald a murit în 2021.

Variety notează că Macdonald a fost unul dintre primii comici „incorecți” ai perioadei actuale. A fost luat în considerare pentru un talk-show de seară, dar a fost refuzat în favoarea lui Craig Kilborn. La „The View” a spus că Bill Clinton este vinovat de „crimă”, prezentând afirmația ca pe un sketch care a alimentat teorii conspiraționiste. În 2018 a apărat-o pe Roseanne Barr după tweet-ul rasist, din loialitate, într-un mod considerat lipsit de simț politic.

Newsletterul Numa Film News

O selecție săptămânală din ce am publicat: știri de industrie, critică și film românesc. Fără spam, fără reclame, dezabonare dintr-un click.

Îți folosim adresa doar ca să-ți trimitem newsletterul. Poți ieși oricând, din linkul aflat în fiecare mesaj. Detalii în politica de confidențialitate.

Din aceeași rubrică

Vezi tot

Nou pe canalele pe care le urmărim