Documentarul „Making Marie Antoinette” este prezentat de The Guardian ca un film de familie dulce, adresat în primul rând publicului care a păstrat un atașament pentru „Marie Antoinette” al Sofiei Coppola. Potrivit The Guardian, de la lansarea lungmetrajului cu Kirsten Dunst în rolul principal au trecut 20 de ani. Pelicula, regizată de Sofia Coppola, este descrisă ca un studiu nejudecător al primilor ani ai reginei înainte de revoluția din 1789, cu costume fastuoase și precise, filmat la Versailles și inspirat din biografia semnată de Antonia Fraser, dar și ca o lucrare subversivă prin folosirea de piese pop din anii 1970 și 1980 pe coloana sonoră.
Recepția inițială în Franța a fost ostilă. Criticii francezi au huiduit filmul, nemulțumiți că istoria lor a fost redusă la un videoclip muzical și o ședință foto de modă, realizată fără actori francezi, sau aproape fără. În ciuda lipsei de substanță politică, producția a fost considerată interesantă și realizată cu măiestrie și și-a construit o bază de fani. Exact acestei audiențe i se adresează documentarul de making-of realizat de mama regizoarei, Eleanor Coppola.
Materialul a fost filmat de Eleanor Coppola și editat împreună cu Sofia în timpul izolării din perioada Covid. Jurnalele Eleanor Coppola, care a murit în 2024, sunt citite sensibil de Diane Lane. Imaginea este cea a unui film de familie casnic pe video digital, care arată ceva din oboseala și momentele lungi ale filmării unui tablou de epocă, dar fără să surprindă conflicte reale sau temperamente explozive. Este foarte departe de filmul din culise realizat de Eleanor Coppola, „Hearts of Darkness: A Filmmaker’s Apocalypse”, despre crearea tumultuoasă a lui „Apocalypse Now”, regizat de soțul ei, Francis Ford Coppola.
În cadre apar nenumărate momente în care Sofia zâmbește către camera mamei sale, uneori arătând obosită și palidă. Jason Schwartzman, care interpretează rolul lui Ludovic al XVI-lea, apare zâmbind liniștit, în timp ce Marianne Faithfull, în rolul împărătesei Maria Tereza, glumește cu Sofia într-un registru foarte englezesc. La un moment dat apare Francis Ford Coppola și își amintește că sfatul său pentru fiică fusese să organizeze o petrecere în stil „Marie Antoinette” și să invite toată lumea. Observația este prezentată ca o descriere bună a filmului.
Vocea din off a jurnalelor vorbește și despre durerea personală a Eleanor Coppola atunci când Sofia a întrerupt aproape complet legătura cu ea în adolescență, o etapă necesară înainte de apropierea ulterioară. În documentar nu există însă niciun indiciu problematic. Materialul este descris ca un bonus indulgent, care pe un DVD ar fi durat circa 15 minute, dar oferă o relatare credibilă a muncii stăruitoare necesare pentru realizarea unui lungmetraj.
