Potrivit The Guardian, industria a ajuns să trateze intrarea unei proprietăți în domeniul public ca pe un semnal pentru un horror ieftin și exploatator. Fenomenul include Winnie-the-Pooh: Blood and Honey II, Bambi: The Reckoning și șase producții horror separate inspirate de Steamboat Willie, printre care Mouseboat Massacre și Mouse of Horrors.
Un caz recent este Wuthering Heights: House of the Damned. Producția va fi disponibilă pe platforme digitale pe 19 octombrie și propune o versiune mai înfricoșătoare a romanului lui Emily Brontë. În această variantă, Cathy moare, fantoma ei îl bântuie pe Heathcliff până când acesta începe să ucidă. Trailerul conține o secvență în care Cathy apare ca zombie și străpunge un geam pentru a sugruma un personaj.
Contextul este dat de filmul lui Emerald Fennell realizat în acest an, descris ca un succes larg, aflat în prezent pe locul 19 în box office-ul anului 2026. Wuthering Heights a fost publicat acum 179 de ani, ceea ce permite reutilizarea liberă a materialului. Fennell a demonstrat viabilitatea adaptării, iar acest lucru deschide calea pentru reinterpretări de tip horror.
Practica nu este nouă. Hollywood s-a construit pe opere fără drepturi de autor, iar studiourile timpurii ale Disney au folosit basme din domeniul public, în timp ce Universal și-a consolidat reputația cu adaptări de romane horror expirate. În lunile următoare sunt anunțate proiecte bazate pe Sense and Sensibility, în vârstă de 215 ani, Pride and Prejudice, 213 ani, Treasure Island, 143 ani, Mrs Dalloway, 101 ani, The Age of Innocence, 106 ani și The Sun Also Rises, 100 ani. Babar the Elephant va intra în domeniul public în ianuarie.
Precedentul există deja. Acum zece ani a fost realizat Pride and Prejudice and Zombies, producție care a atras Lily James, Matt Smith și Charles Dance. Articolul notează că unele dintre aceste opere sunt încă considerate disponibile pentru o abordare de tip horror direct-to-digital, cu costume de epocă ieftine și decoruri închiriate pentru o săptămână.
