Premiera mondială a lungmetrajului Le Faux Soir de Michaël R. Roskam la Toronto International Film Festival marchează apogeul unui an bun pentru cinematografia valonă, potrivit Variety. Filmul va ajunge apoi la San Sebastián, unde este programat ca gală de închidere. Producția, semnată de regizorul cunoscut pentru Bullhead, reconstituie o acțiune a rezistenței belgiene din 1943, când un grup a tipărit o ediție falsă a ziarului Le Soir, preluat de germani ca instrument de propagandă.
Titlul reprezintă o întoarcere acasă pentru Roskam după o perioadă petrecută pe proiecte hollywoodiene. Regizorul vorbește despre o modestie belgiană în raport cu propria istorie și descrie spiritul poveștii printr-o combinație de curaj, reținere, pacifism și umor, o capacitate de rezistență păstrată cu ironie și autocunoaștere. Afirmația reflectă și o mândrie regăsită față de originile sale.
Anul 2026 este și aniversar pentru Wallonie-Bruxelles Images, agenția de promovare internațională a filmului și audiovizualului din Fédération Wallonie-Bruxelles, care împlinește 40 de ani. Directorul Hervé Le Phuez, contactat de Variety din Veneția unde agenția a prezentat Diane in the Loop de Ann Sirot și Raphaël Balboni, spune că echipa poate fi mândră de activitatea din ultimele patru decenii. El subliniază circulația internațională a filmelor și numărul co-producțiilor cu parteneri străini, exemplificate de A Man of His Time și Forever Your Maternal Animal. WBImages și Centrul de Film și Audiovizual al Federației Wallonia-Brussels susțin producția la nivel comunitar, iar Le Phuez vorbește despre o atitudine belgiană vizibilă în personaje, narațiune și limbaj cinematografic, alimentată de deschiderea către talente din regiuni și medii lingvistice diferite.
Prezența valonă la Toronto este condusă de Le Faux Soir, producție majoritar valonă, și de drama de război queer Coward a lui Lukas Dhont, premiată la Cannes, producție majoritar flamandă. Cele două titluri ilustrează colaborarea dintre Flandra și Wallonia. În selecție apar și scurtmetrajele 2:Love de Ronni Shalev și The Day I Smoked a Cigarette With My Father de Sameh Alaa și Robin Vouters, ambele cu premieră mondială la TIFF.
Discuțiile din jurul acestor titluri revin asupra libertății creative și a eticii DIY asociate scenei valone. Shalev, venit ca imigrant în Belgia, descrie sprijinul financiar pentru autorii debutanți și accentul pe materialitate și originalitate, în timp ce producătoarea Delphine Duez de la White Boat Pictures vorbește despre curajul tinerilor de a risca, de a amesteca genuri și de a inventa limbaje proprii. Un element structural invocat este statut d’artiste, statutul social care asigură o plată prin securitate socială în perioadele fără contract de muncă. Acest mecanism, împreună cu trei niveluri de competență publică și scheme de sprijin combinabile, este prezentat ca parte a unui cerc virtuos de producție și finanțare, deși beneficiile sunt în prezent amenințate de guvernul de dreapta al Belgiei. În același timp, profesioniștii descriu o ierarhie industrială mai puțin rigidă și o disponibilitate a seniorilor de a sprijini proiectele tinere cu potențial.
