Potrivit The Film Stage, „Nuisance Bear” al regizorilor Gabriela Osio Vanden și Jack Weisman, prezentat în cadrul ediției 2026 a Festivalului de Film de la Sundance, ajunge în cinematografe pe 6 noiembrie. Recenzia publicată inițial cu ocazia acoperirii Sundance 2026 notează că lungmetrajul este o extindere a scurtmetrajului cu același titlu din 2021.
Scurtmetrajul urmărea un urs polar în migrația anuală prin Churchill, Manitoba, „Capitala Ursilor Polari a Lumii”. Prin povestire vizuală, cei doi autori surprindeau nu doar comportamentul animalului, ci și mediul tot mai politizat la care urșii au fost nevoiți să se adapteze. Un element al acestui mediu este programul de management al faunei sălbatice din Churchill, care adună Avinnaarjuk, adică „urșii deranjanți”, și îi ține într-o facilitate de detenție până la transportul spre nord. Alt element este industria turistică înfloritoare a orașului, ilustrată printr-un cadru de urmărire în slow-motion cu un urs care traversează liniștit o șosea în timp ce o duzină de turiști se grăbesc să îl fotografieze.
În lungmetraj, tensiunea dintre profit și protecție, exploatare și conservare este dezvoltată mai amplu, cu compoziții vizuale și context istoric oferit de naratorul Inuit Mike Tunalaaq Gibbons. Parcursul ursului este împărțit în două părți. Prima începe cu intrarea animalului în Churchill și se încheie cu evacuarea sa aeriană cu elicopterul. Secvențe cu agenți de wildlife în patrulare și turiști în expediții de observare alternează cu vânătoarea neîncetată a ursului, inclusiv o scenă în care acesta încearcă să ia carne de la un capăt al unei capcane fără să declanșeze poarta metalică de la celălalt capăt.
A doua parte mută acțiunea în Arviat, Nunavut, următorul oraș la nord de Churchill, locuit în mare parte de comunitatea Inuit. Gibbons relatează cum colonizatorii albi au încercat să elimine limba și modul de viață Inuit, ducând la destrămarea rețelelor familiale și a legăturilor generaționale. Filmul include fragmente din discuții în cadrul ședințelor locale despre activitatea și managementul urșilor, despre provocările operaționale de protejare a orașului în perioada Halloween și despre pregătirile pentru recolta anuală de urși. Deși apar momente dramatice, precum urmăriri cu camioane și elicoptere care alungă urșii, tonul dominant rămâne unul de reflecție socio-ecologică.
Gibbons arată că contradicțiile situației din Churchill, precum dependența profitului turistic de vulnerabilitatea urșilor, sunt legate indisolubil de colonizarea și exploatarea comunităților Inuit. În sistemele construite pe profit și putere, conservarea ajunge să necesite trimiterea continuă a urșilor mai spre nord, unde deranjează comunități rurale care nu aveau probleme cu ei anterior, sau folosirea de capcane terifiante, petarde și tranchilizare pentru urșii care răsfoiesc gunoiul. Spre final, naratorul sintetizează ideea filmului: „Everything is interconnected. There is no separation between ourselves and nature. This story of a bear is a story about us.”
