În primăvara lui 2026 lungmetrajul No Picnic al lui Phil Hartman a încheiat o serie de repetiții la Film Forum, New York, cu o încasare care îl plasează printre cele mai bune rulări de repertoriu ale deceniului în sala de pe West 14th Street. Potrivit Filmmaker Magazine, filmul a adunat 123.000 de dolari în douăsprezece săptămâni, depășind 8 1-2 de Federico Fellini, 120.000 de dolari, și The Seven Samurai de Akira Kurosawa, 103.000 de dolari, apropiindu-se de Days and Nights in the Forest de Satyajit Ray, 127.000 de dolari.
No Picnic este primul și, până acum, singurul lungmetraj finalizat de Hartman. În 1985 regizorul a folosit profituri din Great Jones Cafe, barul pe care îl cofondase în NoHo, pentru a-l filma pe 16 mm alb-negru cu directorul de imagine experimental Peter Hutton. Producția a fost încheiată în 1987 cu sprijinul companiei Gray City Films a lui Wim Wenders și cu bani de la Two Boots Pizza. Filmul a avut premiera la Sundance în acel an și a câștigat premiul pentru cinematografie. După ce planul de a-l deschide la St. Mark’s Cinema a căzut, Jonas Mekas a programat titlul la Anthology Film Archives.
După o recenzie elogioasă a lui Manohla Dargis în The Village Voice, No Picnic a rulat șase săptămâni la Anthology în vara lui 1990. Ulterior a fost rar proiectat, fiind disponibil mai ales pe VHS și DVD la Two Boots Video Store. Revenirea a fost posibilă în 2025 printr-o legătură din istoria filmului independent newyorkez. Archivista Mary Engel, fiica lui Morris Engel și a lui Ruth Orkin, codirectori ai The Little Fugitive, l-a conectat pe Hartman cu programatorul Jake Perlin de la The Film Desk. Perlin, fost student al lui Hutton la Bard, a supravegheat restaurarea. Premiera restaurării a avut loc în ianuarie în seria To Save and Project de la Museum of Modern Art, unde curatorul Joshua Siegel l-a numit artefact prețios al East Village-ului pre-gentrificare.
Directorul de repertoriu Bruce Goldstein de la Film Forum a propus inițial titlul în cadrul seriei Tenement Stories: From Immigrants to Bohemians. Perlin a cerut o rundă teatrală. Programarea a fost susținută de managerul de programare Stephanie Gross. No Picnic a deschis vineri 17 aprilie cu două proiecții pe zi, într-un weekend aglomerat în care sala lansa și Mad Bills to Pay. Prima săptămână a adus peste 28.000 de dolari, filmul devenind titlul cu cele mai mari încasări ale sălii. A doua săptămână a adăugat încă 16.000 de dolari, iar după a treia săptămână totalul a trecut de 50.000 de dolari.
Succesul a fost susținut de trailerul realizat de The Film Desk, de un poster inspirat de cel al lui Jean-Luc Godard pentru The Little Soldier din 1963 și de prezența lui Hartman la Q&A-uri, care oferea felii gratuite de pizza Two Boots deținătorilor de bilete. Hartman a remarcat că publicul a crescut de la spectatori de aceeași vârstă la tineri care își aduc prietenii. David Brisbin, care joacă rolul lui Mac, a scris după o proiecție din ultima săptămână că tinerii din East Village simt că au pierdut ceva și vor să știe cum era acea perioadă.
