Potrivit Variety, președintele Emmanuel Macron publică un editorial pe marginea Summitului Lumière, pe care îl co-găzduiește cu președintele Republicii Coreea Lee Jae Myung. Întâlnirea reunește lideri globali din entertainment pentru a discuta viitorul cinematografiei, televiziunii și gamingului. Mesajul este adresat direct celor care lucrează în producție, distribuție și exhibiție și pune problema capacității industriei de a finanța lucrări ambițioase într-un mediu dominat de fragmentarea atenției.
Pornind de la 1895, anul primei proiecții publice din subsolul Grand Café, în apropierea Operei din Paris, cu un program de zece scurtmetraje de până la 50 de secunde, Macron evocă nașterea cinematografiei de către Auguste și Louis Lumière ca simbol al unei civilizații a imaginilor. De la sălile de cinema la televizoare și dispozitive personale, imaginea în mișcare a ajuns în palmele publicului. Ecranul în sine este prezentat ca neutru, capabil să apropie audiențe, dar și să genereze riscuri prin inflația de imagini și prin modele de atenție construite în jurul rețelelor sociale.
Paradoxul invocat este că timpul petrecut în fața ecranelor a crescut, în timp ce contactul cu lucrările construite pentru aceste ecrane s-a redus. Distincția care contează, pentru profesioniști, este între un flux nesfârșit de conținut și opere care necesită timp, talent, risc și intenție. Valoarea acestor opere este economică, pentru că sustenabilitatea industriei depinde de capacitatea de a finanța proiecte riscante și instituțiile care le aduc la public. Valoarea este și culturală, prin păstrarea memoriei și deschiderea între societăți, și democratică, pentru că expunerea la povești nealese în avans contracarează o conversație publică scurtă și fragmentată.
Macron identifică mai multe transformări convergente: fragmentarea atenției, concentrarea canalelor de distribuție, schimbări profunde în finanțarea creației, noi forme de producție și distribuție și creșterea rapidă a inteligenței artificiale generative. El susține că nici o companie și nici o națiune nu pot răspunde singure și propune un nou multilateralism pentru imaginea în mișcare, cu aceeași seriozitate acordată comerțului, climatului și securității. Dialogul ar trebui să aducă la aceeași masă guverne, creatori, studiouri, producători, radiodifuzori, platforme, cinematografe și instituții publice, fără a apăra un model de ieri.
Summitul Lumière din acest septembrie, organizat împreună cu Coreea de Sud, este prezentat ca un început de răspuns comun. Macron notează că Franța și Coreea au parcurs drumuri diferite, dar ambele arată că deschiderea către lume poate întări cultura creativă distinctă. În editorial se menționează rolul Statelor Unite, al Asiei, Africii, Orientului Mijlociu și Americii Latine în istoria imaginii în mișcare, precum și experiența Europei în echilibrul dintre deschidere și suveranitate culturală. Franța își asumă o responsabilitate particulară, având în vedere că cinematografia s-a născut pe teritoriul său acum 130 de ani. Concluzia editorialului este formulată de autor astfel: „Am construit o civilizație a imaginilor. Nu trebuie să ne resignăm să o vedem deteriorându-se.”
