Potrivit The Film Stage, programatorul senior al Festivalului Internațional de Film de la Tokyo, Kenji Ishizaka, a vorbit despre secțiunea Asian Future în timpul desfășurării celei de-a 39-a ediții a festivalului. Secțiunea reunește zece lungmetraje și este prezentată ca o perspectivă granulară asupra cinematografiei asiatice, fiind coordonată de Ishizaka, care este și profesor și decan al Japan Institute of the Moving Image. Interviul a fost realizat cu interpretarea oferită de Etsuko Yamanouchi.
Ishizaka explică modul în care secțiunea definește aria geografică. Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei folosește o definiție restrânsă a Asiei, însă selecția extinde aria spre vest, incluzând Asia de Vest și Orientul Mijlociu. Argumentul invocat este legătura culturală a culturii islamice, care se întinde din Orientul Mijlociu prin Pakistan în țările din Peninsula Malay, Indonezia și până în Mindanao, în Filipine. De asemenea, influența anime-ului și manga-ului japonez în Orientul Mijlociu este menționată ca factor de conexiune. În ciuda acestor puncte comune, programatorul pune accent atât pe comunitate, cât și pe diferențele individuale dintre țări, în special în privința limbilor și religiilor.
Pentru ediția curentă, Ishizaka observă o linie tematică care apare după vizionarea celor zece titluri. Mai multe filme sunt drame familiale centrate pe relațiile dintre părinți și copii sau între frați, cu prezența frecventă a copiilor. Programatorul sugerează că, într-o perioadă marcată de războaie și conflicte, atenția se mută către cea mai mică comunitate, familia, iar multe dintre filme sunt construite din perspectiva copiilor care privesc societățile create de adulți.
Discuția atinge și interesul pentru cinematografia asiatică în Statele Unite după câștigurile la Oscar ale lui Bong Joon-ho de acum cinci ani și după vizibilitatea regizorilor precum Ryusuke Hamaguchi sau Bi Gan. Ishizaka notează o diversificare a nominalizărilor la Oscar și o creștere a interesului, menționând că atenția se concentrează în principal pe țările din Asia de Est, în timp ce țările din Asia de Sud-Est devin mai confortabile economic, produc filme la scară mai mare și dezvoltă canale de distribuție pentru piața mondială. El subliniază că selecția respectă regula ca filmul să fie printre primele trei lungmetraje ale regizorului și că nu face diferență între debut, al doilea sau al treilea film. În acest context este menționat „Paper Flower” al lui Chezhiyan, un film cu buget modest filmat cu un sistem de cameră simplu, ales pentru a arăta diversitatea cinematografiei indiene dincolo de Bollywood. Regizorul a decedat brusc în iulie și nu a putut ajunge la festival, iar soția sa, Prema Chezhiyan, a fost prezentă în calitate de producător.
Despre juriul secțiunii, Ishizaka spune că este format în acest an din doi CEO/producători și un regizor, o combinație neobișnuită. Rolul secțiunii Asian Future este văzut ca un spațiu unde cineaștii asiatici se întâlnesc cu alți cineaști și producători din lume, un forum menit să faciliteze contactele profesionale.
