Montorul britanic John Grover, care a montat șase filme cu James Bond și a petrecut șase luni respirând la indicația lui Stanley Kubrick pentru „2001: A Space Odyssey”, a murit. Avea 87 de ani. Potrivit The Hollywood Reporter, Grover a murit luni acasă, în Buckinghamshire, Anglia, după o scurtă boală. Anunțul a fost făcut de fiul său, Tim.
Grover a fost montor pe filmele cu 007 „For Your Eyes Only” (1981), „The Living Daylights” (1987) și „Licence to Kill” (1989) și a contribuit la montajul lui „The Spy Who Loved Me” (1977), „Moonraker” (1979) și „Octopussy” (1983). În total a lucrat la șase filme cu Roger Moore în rolul lui Bond, printre care „The Wild Geese” (1978) și „The Sea Wolves” (1980), precum și la „The Final Option” (1982), „Lifeforce” (1985) al lui Tobe Hooper, miniseria NBC „The First Olympics” din 1984 și, după propria mărturisire, filmul său preferat, „Labyrinth” (1986) al lui Jim Henson. A fost vicepreședinte al British Film Editors și a primit premiul pentru întreaga carieră al organizației în aprilie.
La început de carieră a fost asistent de montaj fără credit pentru Robert Wise la „The Haunting” (1963), pentru David Lean la „Doctor Zhivago” (1965), pentru John Frankenheimer la „Grand Prix” (1966), pentru Kubrick la „2001: A Space Odyssey” (1968) și pentru Herbert Ross la „Goodbye, Mr. Chips” (1969). Grover a povestit despre experiența cu Kubrick, pe care o descria ca maniacal perfecționist. Într-o relatare citată de The Hollywood Reporter, el spunea că regizorul îi cerea să repete secvențe până la epuizare. În cartea „Space Odyssey: Stanley Kubrick, Arthur C. Clarke, and the Making of a Masterpiece”, Michael Benson notează că respirațiile au fost înregistrate simultan pe două role de 35 mm, în cadre de zece minute, pentru a facilita tăierea zgomotului ambiental. Un purtător de cuvânt al breslei britanice de montaj a precizat că atât Kubrick, cât și Grover au fost înregistrați pentru respirațiile grele.
La „Moonraker”, Grover a fost montor de asamblare alături de John Glen și cei doi au construit tăietura finală din 800.000 de picioare de peliculă, un proces care a durat zece luni până în ziua dinaintea premierei. La „The Spy Who Loved Me” a montat secvența de început din generic, cu schi și parașutare de pe o stâncă interpretată de Moore, așteptând rush-urile trimise de echipa secundă din Elveția și din Baffin Island, Canada, întârziate zece zile din cauza vremii. În montajul final a introdus o cutiuță muzicală primită pe platoul lui „Doctor Zhivago”, care cânta „Lara’s Theme” și a fost folosită de Anya Amasova, interpretată de Barbara Bach. Compozitorul Maurice Jarre a primit redevențe pentru folosirea scurtă a leitmotivului.
Născut pe 24 octombrie 1938 în Barnet, Middlesex, Grover a făcut serviciu național în tinerețe și a început ca băiat de numerotare la MGM Studios, unde unchiul său era supervizor de montaj, cu un salariu de 6 lire și 10 șilingi pe săptămână. A povestit că a apreciat colaborarea cu Lean, deschis la discuții. În timpul postproducției lui „The Living Daylights”, pe care l-a co-montat cu Peter Davies, un work print cu dialog a fost scurs și circulat pe VHS. Grover a fost chemat la biroul producătorului Albert Broccoli și al asociatului Tom Pevsner. El marca un singur cadru cu un simbol identificabil ori de câte ori materialul era trimis în afara sălii de montaj; investigația a arătat că copia fusese făcută la New York de o companie de trailere care a intrat imediat în faliment. În afară de fiul Tim, îi supraviețuiesc soția Jenny, cu care a fost căsătorit 62 de ani, fiica Camilla, cinci nepoți și doi strănepoți.
