La sesiunea „Focus on French-Language Series Co-productions” din cadrul TIFF: The Market, moderată de Louise Lantagne, președinte și CEO al SODEC, s-au adunat producători și difuzori din Franța și Quebec pentru a dezbate tensiunea dintre finanțare internațională și păstrarea autenticității serialelor francofone. Potrivit articolului de la Cineuropa, argumentul principal a fost că expansiunea financiară poate oferi ambiție, dar doar dacă elementele transfrontaliere nasc din poveste.
Un exemplu concret a fost serialul „Alice”, o producție franceză-belgian-canadiană despre pionierul cinematografic Alice Guy. Marie-Claude Poulin a explicat că proiectul a început în Franța, iar secțiunile în limba engleză au deschis natural posibilitatea de a filma în Quebec, sub regia canadianului Guillaume Lonergan. Colaborarea a fost creativă înainte de a deveni financiară, subliniind importanța unui fir narativ organic.
Finanțarea dramelor francofone la scară internațională rămâne dificilă. Se evidențiază că piețele mai mici pot contribui doar cu sume proporționale, iar pre-vânzările devin mai greu de obținut când proiectul este predominant în franceză. Chiar și în era streamingului, subtitrările nu au eliminat complet bariera, în special în Statele Unite. Programele finalizate pot circula mai ușor și pot fi dublați, însă completarea finanțării înainte de producție continuă să fie o provocare.
Serialul „Empathie” a prezentat o abordare diferită. Carlos Soldevila a povestit cum a prezentat proiectul în Franța și la festivaluri timp de aproximativ patru ani, întâmpinând în mod repetat refuzii. Premisa – un psihiatru alcoolic care lucrează cu pacienții din unitatea de detenție – a fost considerată dificilă de vândut, în ciuda umorului și ușurinței. Schimbarea a venit după ce publicul a putut vedea produsul final la Séries Mania, unde reacția a fost puternică. Canal+ a intrat în co-producție pentru sezonul doi, iar partenerii au colaborat mai strâns la producție și conținut. „Empathie” a acumulat 10 milioane de vizionări pe Canal+ și a câștigat 14 premii Gémeaux, demonstrând că un serial local poate traversa frontierele fără a se dilua.
Discuția s-a deplasat apoi la poveste. Panellistii au subliniat diferența dintre a avea elemente universal autentice deja prezente în scenariu și a insera elemente internaționale ulterior. Juliane Choinière a adus maximul „Think global, script local”, iar exemplul C.R.A.Z.Y. a arătat că adăugarea unui personaj francez a eșuat, deoarece specificitatea poate deveni ceea ce face un proiect să călătorească. Morad Koufane a menționat că, la France Télévisions, primul criteriu la primirea unui proiect este potențialul său internațional. Proiectele sunt evaluate pe baza capacității de a rezona cu difuzorii străini, dar fiecare partener trebuie să aibă un mod credibil de a intra în poveste. În cazul serialului „Kabul”, care a început ca narativ predominant francez, s-au adăugat fire germane și italiene când au venit noi parteneri, fără a încărca povestea cu alte naționalități.
Echilibrul poate deveni tot mai important pe măsură ce finanțarea internă se restrânge. Dorința de coproducție crește, deoarece difuzorii și platformele caută fonduri suplimentare. Mesajul final a fost clar: mai mulți parteneri pot oferi o serie ambiție mai mare, dar nu oferă permisiunea de a o transforma într-un patchwork. Difuzorii, la fel ca producătorii și scriitorii, au responsabilitatea de a proteja coerența proiectului.
