Filmul „Digger” (2026) este lansarea așteptată a regizorului mexicân Alejandro González Iñárritu, iar în rolul principal apare Tom Cruise ca Digger Rockwell, un magnat petrolier texan. Potrivit The Guardian, filmul se dovedește a fi unul dintre cele mai dezamăgitoare din anul, cu o satiră ecologică care rămâne superficială și laborioasă.
Povestea urmărește Digger Rockwell, un om de afaceri în vârstă, care gestionează o stație de foraj în Arcticul înghețat. În timp ce își întreține pisica bătrână și primește mesaje de la subordonați, el află de la principalul său științific, Ganesh (Riz Ahmed), că forajul necontrolat a provocat desprinderea unui bloc de gheață de mărimea insulei Manhattan, care se îndreaptă spre coastele Norvegiei. Această criză se transformă într-un scenariu de tipul „atac nuclear” pentru mediul înconjurător.
Digger este chemat la o întâlnire de criză la Casa Albă, condusă de președintele Compson (John Goodman), însoțit de oficiali militari și politicieni. În această scenă, Digger devine de facto conducătorul situației, criticând reticența președintelui de a-și asuma responsabilitatea pentru consecințele politice și de reglementare care au permis forajul. În același timp, personajul lui Sandra Hüller, jumătatea lui Digger, pare să fie marginalizat în editare.
Din punct de vedere tehnic, filmul beneficiază de imagini spectaculoase realizate de directorul de imagine Emmanuel Lubezki și de designul de producție al lui Dennis Gassner. Imaginile de vis, distorsionate și exagerate, conferă lungmetrajului un aspect vizual memorabil, chiar dacă povestea rămâne slabă. Montajul și sunetul nu aduc contribuții semnificative la coeziunea narativă.
Performanțele actorilor sunt un alt punct de discuție. Tom Cruise își joacă rolul cu un accent de „good-ol’-boy” și o prezență vocală puternică, însă dialogurile și interacțiunile cu ceilalți actori, în special cu Riz Ahmed și John Goodman, nu reușesc să ofere profunzime. Sandra Hüller, deși prezentă, nu are roluri suficient de dezvoltate pentru a justifica prezența sa.
În ansamblu, „Digger” este perceput ca un film care încearcă să abordeze problemele de mediu și de responsabilitate corporativă, dar rămâne un eșec în transmiterea unui mesaj coerent. Criticii au subliniat că, în ciuda imaginii impresionante, lungmetrajul nu reușește să evite trăsăturile de satiră autocelebratoare și să ofere o perspectivă profundă asupra crizei climatice. Conform The Guardian, filmul nu reușește să facă legătura între performanța artistică și mesajul său social, rămânând un exemplu de producție care nu atinge potențialul său.
