Potrivit The Guardian, „Digger”, noul lungmetraj regizat de Alejandro González Iñárritu, este un eșec comercial bombastic și misantropic, criticat dur, dar în același timp este interpretat ca un film despre schimbările climatice aproape perfect pentru epoca actuală. Protagonistul eponim, Digger Rockwell, interpretat de Tom Cruise, este un petrolist texan caricaturizat, indiferent față de ruina ecologică provocată de forajele sale, al căror efect declanșează o fisură în calota arctică. Un aisberg de cinci ori mai mare decât Washington DC se îndreaptă spre Europa și amenință cu un tsunami devastator.
Eșecul la box office a fost răsunător, iar timpul filmului pe marele ecran a fost scurt. Producția, realizată cu cheltuieli mari, a încasat 8 milioane de dolari în primul weekend în Statele Unite, înainte de a înregistra un recul de 60% în al doilea. În fața unei pierderi estimate la 245 de milioane de dolari, „Digger” a fost retras din peste 2.500 de săli din SUA înainte de a treia săptămână. Autorul notează că a găsit o singură proiecție în Manhattan, într-o sală majoră, într-o după-amiază de joi, cu doar alți doi spectatori care cumpăraseră bilete.
Opinia critică negativă și vânzările slabe nu au surprins. Publicul, obișnuit cu rolurile de erou curat ale lui Cruise, îl găsește acum îmbătrânit, chel, îmbrăcat cu pălărie Stetson și cizme de cowboy, cu un accent texan exagerat, într-o satiră întunecată despre climă. Criticii remarcă o descriere „glib și exagerată” a lașității și cinismului elitei în fața crizei climatice. Președintele spune, confruntat cu dezastrul ecologic și social: „You know what, this isn’t my problem”. Un general belicos, de tipul lui Pete Hegseth, respinge aisbergul ca pe un „snow cone” și îi sugerează președintelui să „blow that frozen cunt up” cu arme nucleare.
Filmul merge dincolo de demascarea unui singur personaj negativ. Spre deosebire de „Don’t Look Up” din 2021, care prezintă problema prin prisma unor oameni de știință ignorați în timp ce un asteroid se apropie de Pământ, „Digger” transmite un mesaj mai sinistru, dar realist: toată lumea cunoaște cataclismul pe care îl provoacă generațiilor actuale și viitoare, dar a consimțit în mare măsură. Digger le spune parlamentarilor europeni, îmbrăcați în bej și gri: „Let’s cut the bullshit, you love oil. You want to bask in your unsustainable lives”. Companiile petroliere au mințit și au cumpărat politicieni, dar în Occidentul bogat consumatorii au rămas complici, refuzând să pedepsească liderii și continuând să cumpere combustibili fosili.
Iñárritu a declarat că „This film is a disaster movie. But the disaster is us”. Pelicula este prea nihilistă în privința răspunsului, condamnând energia curată ca inutilă, iar sora vitregă, Emma, interpretată de Sandra Hüller, își vede proiectele în domeniul regenerabilelor batjocorite. The Guardian scrie că arta despre sfârșitul planetei locuibile este rară, cu excepții precum „Waterworld”, unde Kevin Costner bea propria urină pe un Pământ inundat, și „The Day After Tomorrow”. Mai târziu în acest an va fi lansat „A Statement”, dramatizarea unei întâlniri reale din 1980 despre încălzirea globală, cu Paul Rudd și Paul Giamatti. „Digger” a fost ultima lansare în cinematografe a Warner Bros înainte de achiziția de către Paramount Skydance și Ellisons, iar eșecul său comercial, alături de orientarea ideologică a noilor proprietari, ar putea descuraja alte încercări de a oferi povești nefiltrate despre criza climatică.
