La summitul Lumière de la Saint-Paul-de-Vence, reprezentanți ai statelor, ai organizațiilor internaționale, ai industriei de film, televiziune și gaming, creatori, festivaluri și instituții culturale au adoptat luni Declarația Lumière privind viitorul cinematografiei și al imaginii în mișcare. Documentul a fost prezentat împreună de Franța și Republica Coreea, sub co-președinția șefilor de stat ai celor două țări, și cuprinde 15 principii, rămase deschise pentru semnături suplimentare. Potrivit Variety, textul se prezintă ca fundament al unui multilateralism al imaginii în mișcare, la 200 de ani de la prima fotografie și la 130 de ani de la prima proiecție publică a Cinématographe-ului de către frații Lumière, și marchează începutul unei guvernări globale menite să crească prin noi inițiative și parteneri.
Declarația argumentează că imaginile în mișcare există pentru mai mult decât captarea atenției. Ele sunt definite ca un bun comun, vehicul pentru emoție, memorie și cunoaștere, pentru emancipare individuală și transformare colectivă. Lucrările ambițioase și intenționate rămân de neînlocuit, iar viitorul industriei va fi definit de operele alese pentru a fi create și susținute.
Linia centrală a documentului stabilește un contrast direct cu platformele algoritmice. Atenția publicului nu este o resursă de capturat, ci o încredere de onorat. Principiile dezvoltă această idee prin accent pe diversitatea celor care creează povești, pe libertatea de creație ca condiție a vitalității imaginii în mișcare și pe rețele internaționale de solidaritate pentru profesioniștii expuși presiunilor politice, economice sau sociale. O industrie care exclude femeile sau funcționează în condiții nesigure trebuie să devină exemplară în exercitarea puterii de a modela reprezentările.
Pe plan economic, declarația descrie industria audiovizualului drept un motor puternic de creștere, care atrage investiții, creează locuri de muncă și cultivă forță de muncă specializată. Distribuitorii și ceilalți beneficiari ai exploatării operelor au atât o responsabilitate, cât și un interes direct în noua generație de creație. Se cere sprijin public pentru asumarea riscurilor în fazele incipiente și condiții care permit creatorilor să își dezvolte lucrările în timp. Coproducția internațională diversifică riscul, îmbogățește operele și leagă ecosistemele, iar cooperarea între piețe consolidate și emergente trebuie aprofundată. Diversitatea operelor, pe bugete, limbi, genuri, formate și geografii, este prezentată ca fundament al competitivității, nu ca constrângere.
Trei principii vizează tehnologia. Inteligența artificială poate întări creativitatea și circulația operelor cu condiția să devină un motor al creației, iar creația umană trebuie să rămână mereu la baza lucrărilor. La capitolul descoperibilitate se semnalează riscul apariției unei lumi în care accesul la opere este mediat tot mai mult de agenți automatizați. Pe piraterie, textul afirmă că atunci când creația nu este recompensată, ea nu poate fi reînnoită.
Principiile rămase privesc infrastructura fizică și culturală. Diversitatea are nevoie de cinematografe pentru a prospera, iar cinematografele au nevoie de diversitate pentru rolul lor cultural, economic și social. Pentru patrimoniu se atrage atenția asupra perioadei critice de conservare a arhivelor fizice, care se degradează inexorabil, și se solicită investiții și solidaritate pentru ca fiecare țară să își transmită memoria viitoarelor generații. În educație se cere un angajament ambițios pentru alfabetizarea vizuală, cinematograful fiind identificat ca unul dintre ultimele locuri unde ecranele individuale se sting și se învață să se urmărească împreună. Un ultim principiu angajează semnatarii la elaborarea de bune practici, standarde flexibile și instrumente practice pentru producție, distribuție și exhibiție sustenabile. Semnatarii s-au angajat să rămână implicați colectiv și să revizuiască progresul împreună.
