Debutul de lungmetraj al lui Joshua Giuliano, River, ajunge în premieră pe 10 septembrie la Toronto International Film Festival. Potrivit Variety, slasher-ul urmărește trei frați, interpretați de Jane Levy, Jessica Rothe și Max Mattern, care după o reuniune tensionată pornesc cu barca tatălui pe râu pentru a-i împrăștia cenușa. Întâlnirea cu un bărbat mascat pe mal declanșează o spirală de violență. Proiectul este prezentat ca o revenire la elementele de bază ale genului, cu accent pe personaje, locație și un antagonist amenințător.
Giuliano a scris și regizat filmul și spune că a căutat un slasher dezbrăcat de artificii, construit pe ideea de vânătoare și inevitabilitate. Regizorul evocă ca repere filme din anii ’70 precum The Texas Chain Saw Massacre și Halloween, dar insistă pe subversiunea așteptărilor. Într-o formulare preluată de Variety, el explică că a vrut să facă filmul pe care și l-ar fi dorit să vadă, pornind de la premisa simplă și primară a unor personaje urmărite de un ucigaș.
Distribuția reunește două actrițe asociate cu roluri de scream queen. Levy este cunoscută pentru Evil Dead din 2013, iar Rothe pentru Happy Death Day din 2017. În River joacă surori înstrăinate, o dinamică pe care Giuliano a folosit-o pentru a crea tensiune înainte de izbucnirea violenței. Regizorul notează că cele două trec de la opoziție la o formă de ferocitate comună, un moment pe care îl descrie ca fiind satisfăcător pentru public.
Imaginea este semnată de directorul de imagine Nick Matthews. Cei doi au apelat la Stalker de Andrei Tarkovsky și Picnic at Hanging Rock de Peter Weir pentru a gândi raportul dintre cadru și acțiune. Obiectivul a fost să se creeze disonanță prin plasarea unor momente brutale într-un peisaj extrem de frumos, oferit de West Virginia. Ideea este ca spectatorul să vadă în același cadru frumusețe și acte oribile, fiind lăsat să gestioneze singur contradicția.
Sunetul este tratat ca un instrument distinct de frică. Giuliano consideră că ceea ce nu se vede este adesea mai înspăimântător decât ceea ce se arată și că designul sonor permite publicului să-și imagineze amenințarea. În viziunea sa, filmul se sprijină pe trei ingrediente esențiale: un grup de personaje de care publicul ține, o locație interesantă și un personaj antagonist înfricoșător, folosite cu intenție minimală pentru a produce teamă.
