Collider a publicat o retrospectivă care desemnează un film de thriller reprezentativ pentru fiecare an al anilor 1990, pornind de la premisa că deceniul a fost marcat de o concentrare deosebită de titluri tensionate.
Pentru 1990 este ales „Misery”, thrillerul claustrofobic regizat de Rob Reiner, după un roman de Stephen King. Povestea îl urmărește pe scriitorul Paul Sheldon, interpretat de James Caan, salvat după un accident și ținut captiv de fana sa obsesivă, Annie Wilkes, jucată de Kathy Bates. Performanța lui Bates este evidențiată ca element central, fiind menționată câștigarea Premiului Academiei pentru cea mai bună actriță, o realizare rară pentru genul horror.
Anul 1991 este reprezentat de „The Silence of the Lambs”, regizat de Jonathan Demme. Filmul urmărește agentul stagiar al FBI Clarice Starling, interpretată de Jodie Foster, care colaborează cu criminalul condamnat Dr. Hannibal Lecter, interpretat de Anthony Hopkins, pentru a prinde un alt ucigaș în serie. Textul subliniază succesul critic și comercial al producției și câștigarea Premiului Academiei pentru cel mai bun film.
În 1992 apare „Basic Instinct”, thriller erotic de crimă regizat de Paul Verhoeven, cu Sharon Stone și Michael Douglas. Intriga se concentrează pe un detectiv din San Francisco care investighează o crimă și ajunge să suspecteze o romancieră misterioasă. Este remarcată interpretarea lui Stone în rolul Catherine Tramell, descrisă ca o femme fatale definitorie pentru cariera actriței.
Pentru 1993 este ales „The Fugitive”, regizat de Andrew Davis. Harrison Ford interpretează Dr. Richard Kimble, acuzat pe nedrept de moartea soției sale, care evadează pentru a-și demonstra nevinovăția în timp ce este urmărit de marșalul Samuel Gerard, jucat de Tommy Lee Jones. Este descris ca un thriller de acțiune cu urmăriri și suspans, construit ca un joc de pisică și șoarece.
1994 este ilustrat de „Speed”, regizat de Jan de Bont, cu Keanu Reeves și Dennis Hopper. Povestea urmărește un ofițer SWAT care încearcă să împiedice un șantajist să detoneze un autobuz care trebuie să circule cu peste 50 mph. Filmul este prezentat ca un blockbuster cu suspans continuu și o premisă simplă, dar eficientă.
Anul 1995 este reprezentat de „Se7en” al lui David Fincher, cu Morgan Freeman și Brad Pitt. Doi detectivi urmăresc un ucigaș în serie care își bazează crimele pe cele șapte păcate capitale. Este descris ca un thriller de crimă sumbru, remarcat pentru structura misterului, dialog și finalul memorabil. 1996 aduce „Scream”, regizat de Wes Craven, prezentat ca o comedie horror care amestecă teroarea și umorul, cu un grup de liceeni care încearcă să identifice ucigașul mascat Ghostface, și care a popularizat tropul meta-horror.
Pentru 1997 este menționat „Funny Games”, thriller psihologic de tortură din Austria. Filmul urmărește o familie de trei membri în vacanță la o casă de la lac, terorizată de doi adolescenți sadici. Textul îl descrie ca o incursiune șocantă în violența fără sens și în reacția publicului la violența de pe ecran, cu un final intenționat deprimant și nesatisfăcător.
