Potrivit Cinemagia, „Wildwood” este prezentat ca un film de animație epic al studiourilor Laika, regizat de Travis Knight, și ar urma să șteargă gustul amar lăsat de celălalt film al regizorului din 2026, „Masters of the Universe”, un eșec de casă despre care publicația notează că i-a plăcut totuși. În ultima lună, potrivit aceleiași surse, eticheta de epic a fost folosită neașteptat și pentru alte producții, precum documentarul „You Can See Everything” și „La bola negra”, iar „Wildwood” este descris ca fiind probabil cel mai epic film de animație realizat până acum.
Povestea pornește de la Prue, o adolescentă cu vocea lui Peyton Elizabeth Lee, care locuiește cu părinții și frățiorul Mac într-un orășel păzit de o pădure de netrecut. În absența părinților, plecați la un târg, Prue trebuie să aibă grijă de Mac și să nu iasă din casă. Ea încalcă interdicția și îi pregătește o cursă cu obstacole într-un cărucior legat de bicicletă, iar aventura se termină cu răpirea lui Mac de către un stol de ciori care îl duc în pădure. Disperată, Prue pătrunde în pădure, iar peretele gros de iederă care separă orașul de pădure se deschide în fața ei, deși nimeni nu ar trebui să treacă dincolo de barieră.
Filmul este inspirat de romanul ilustrat omonim publicat de Colin Meloy în 2011 și combină mai multe basme familiare într-o structură imprevizibilă. Scenariul este semnat de Chris Butler, vechi colaborator al lui Travis Knight, cunoscut pentru „ParaNorman” și „Kubo and the Two Strings”. Coloana sonoră este compusă de italianul Dario Marianelli, de trei ori nominalizat la Oscar. „Wildwood” este cel mai lung film animat cu tehnica stop-motion din istorie, iar producția a durat mai bine de un deceniu, cu cadre de o complexitate remarcabilă, texturi bogate și o viteză a acțiunii greu de egalat prin această tehnică.
În contrast cu majoritatea animațiilor hollywoodiene gândite în primul rând pentru copii, „Wildwood” merge în direcția opusă și este descris ca fiind captivant pentru toate vârstele. Publicația notează că filmul abordează teme mai mature, precum moartea, răzbunarea și sacrificiul brutal al altora pentru binele propriu, iar antagonistul este prezentat ca fiind respingător și, în același timp, atașant în disperarea de a recupera ceea ce a pierdut.
Scenariul vorbește despre sentimente și despre modul în care ele pot deveni toxice când intensitatea crește: dragostea poate deveni obsesie, grija poate deveni control exacerbat, iar distanța dintre lașitate și curaj este redusă. Filmul atinge și inocența copiilor și cât rămâne din ea într-o lume guvernată de lăcomie, lașitate, ambiție și goana după putere.
