Cu razboaie in curs in Orientul Mijlociu si in Ucraina si cu turbulente care se accentueaza la nivel global, circuitul festivalurilor de film a devenit un teren minat politic. Potrivit Variety, Berlinul din februarie a fost zguduit dupa ce presedintele juriului Wim Wenders a spus presei ca regizorii ar trebui sa stea departe de politica, in contextul intrebarilor despre Israel si Palestina. Reactia a fost imediata, scriitoarea Arundhati Roy s-a retras de la festival, iar directoarea artistica Tricia Tuttle a fost nevoita sa publice un raspuns oficial pentru a tempera valul mediatic. La Cannes, mii de profesionisti, printre ei Javier Bardem, Mark Ruffalo si Ken Loach, au semnat o petitie impotriva influentei ideologice a miliardarului de dreapta Vincent Bolloré, actionar majoritar la Canal+ si principal investitor francez in filme, iar publicul a huiduit logo-urile Canal+ si StudioCanal in generic. Discursul politic de la Cannes a fost completat de dezbaterea despre inteligenta artificiala, jurata Demi Moore avertizand industria sa invete sa lucreze cu tehnologia si sa se protejeze de ea.
Discursul politic care inconjoara Rusia si Israel a ajuns pe Lido inainte de deschiderea festivalului. In aprilie, expozitia Biennale de arta a fost criticata pentru ca a permis pavilioane pentru Rusia si Israel. Presedintele Biennalei, Pietrangelo Buttafuoco, se afla intr-un schimb dur cu Comisia Europeana, care a retras 2,3 milioane de dolari din finantare, invocand necesitatea apararii valorilor democratice. La conferinta de presa a selectiei de la Venetia, in iulie, Buttafuoco a acuzat Bruxellesul de dublu standard, aratand ca fondurile retrase de la Biennale contrasteaza cu contracte de gaze naturale lichefiate in valoare de 5,9 miliarde de dolari acordate lui Vladimir Putin in sase luni. El sustine ca Biennala este, prin statut, un spatiu fara cenzura de coexistenta culturala. Directorul artistic al festivalului de film, Alberto Barbera, impartaseste aceasta pozitie si spune ca un eventual film rus ar fi fost judecat doar dupa calitate.
Barbera a prezentat programul pe 23 iulie si a calificat selectia drept cea mai politica din ultimii ani. Anuntul arata ca programul reflecta probleme contemporane majore: razboaie, Palestina, imigratie, schimbari climatice, tensiuni sociale si spatiile de libertate care se restrâng. Festivalul se deschide cu „Ink” de Danny Boyle, productie StudioCanal controlat de Bolloré, care urmareste ascensiunea lui Rupert Murdoch prin tabloidul The Sun. Printre titlurile asteptate se numara documentarul „Musk” de Alex Gibney, drama iraniana „A Bit of Light” de Ali Asgari despre un medic disident arestat la Teheran si „Citizen Osama” de Ahmed Hassouna, despre un fotograf care incearca sa fie parinte si jurnalist in Gaza. Malaise-ul rusesc apare in „My Undesirable Friends: Part II — Exile” de Julia Loktev, iar realitatea americana in scurtmetrajul documentar „They’re Here” de Laura Poitras, despre protestele din Minnesota impotriva razie-lor ICE care au dus la 4.000 de arestari si doua impuscaturi fatale.
Israel ramane un subiect sensibil. Regizorul Amos Gitai spune ca este recunoscator pentru prezenta la Venetia intr-un an in care Cannes nu a programat filme sub steagul israelian si va prezenta „The Road to Jericho”, despre mostenirea premierului Yitzhak Rabin asasinat in 1995. Luni a fost adaugat in competitie „Naza”, documentar semnat de Yuval Abraham si Rachel Szor, cunoscuti pentru „No Other Land”, filmat noaptea pe acoperisurile din Tel Aviv si descris in sinopsis ca arata sistemele din spatele uciderilor in masa de civili palestinieni in Gaza. In acelasi timp, Venetia include si „Be Brave”, portret de 90 de minute al fondatorului Diesel Renzo Rosso, regizat de Francesco Carrozzini si realizat integral cu inteligenta artificiala, o prima pentru un festival de top. Barbera a prezentat filmul ca invitatie de a gandi despre noile posibilitati creative ale AI, intr-un moment in care dezbaterea pe tema tehnologiei continua sa polarizeze industria.
