Children of the Monkey, drama familială semnată de Tommaso Landucci cu Riccardo Scamarcio în rolul principal, concurează în secțiunea Orizzonti a Festivalului de Film de la Veneția 2026. Potrivit Cineuropa, regizorul a vorbit despre originile filmului și despre procesul de producție, după ce scenariul a fost recompensat și interpretarea actorului a fost remarcată în selecție.
Povestea urmărește un tată prins între fiul real și idealul său, într-un joc de proiecții care riscă să dezechilibreze familia. Subiectul dizabilității a stat la baza cercetării realizate împreună cu scenaristul Damiano Femfert. Echipa a discutat cu familii, părinți și medici și a lucrat într-un centru mare de îngrijire și reabilitare situat la nord de Milano. Landucci spune că nu cunoștea direct problematica și că a cerut avizul medicilor și al familiilor pentru detalii. A dorit prezența în distribuție a unui tânăr cu dizabilitate reală. Andrea Aggio are paralizie cerebrală, este non-verbal, fără afectare cognitivă. Regizorul subliniază că acordul informat și conștientizarea actului de interpretare au fost condiții pentru a evita o situație etică problematică. Părinții lui Andrea au colaborat la construirea unor secvențe, inclusiv jocul de cărți din film, pe care actorul îl practică cu plăcere.
Din perspectivă dramaturgică, alegerea unei copil cu dizabilitate a deschis o zonă mai nuanțată decât ar fi oferit alte variante menționate de regizor, precum depresie, dependență sau orientare sexuală. Distanțarea tatălui este atenuată de empatie imediată, iar intenția a fost ca publicul să aibă grijă de personaj, nu să îl condamne. Landucci afirmă: „Mi-a fost foarte important ca publicul să înțeleagă acest tată și spirala descendentă în care cade”. În timpul scrierii, persoanele implicate au perceput conflictul interior al personajului, iar testele internaționale au avut rezultate pozitive.
Drumul scenariului a trecut prin laboratoare de dezvoltare. Proiectul a participat la Alpi Film Lab, atelier organizat de TorinoFilmLab împreună cu Franța, apoi la Sam Spiegel International Film Lab, unde scenariul a obținut premiul principal. În Italia a câștigat premiul Solinas.
Colaborarea cu Riccardo Scamarcio a început de la prima discuție la domiciliul actorului, care a apreciat textul. Una dintre temerile legate de material era lipsa unui fir narativ foarte structurat, fără răsturnări de situație menite să mențină atenția. Scamarcio a acceptat această idee de cinema. Pe platou, relația cu Andrea Aggio a funcționat rapid. Andrea a fost timid la început, apoi a propus scene și a cerut reluări. Scamarcio a fost inițial un fel de coach, iar cei doi au ajuns să lucreze ca colegi.
