Potrivit Scena9, TIFF.25 încheie cele zece zile de proiecții în Cluj și continuă prin țară până în toamnă. O parte din filmele ediției aniversare ajung în retrospective la București între 9 și 12 iulie și în alte orașe, iar restul programului rămâne accesibil pe TIFF Unlimited. Ediția marchează un sfert de secol în care festivalul a crescut odată cu orașul și publicul său, sub deviza „tot aici”.
Jurnalul de festival publicat de Scena9 este construit din notițe luate pe parcursul ediției și reunește 30 de titluri văzute, o mică parte din program. Autoarea, cinefilă, artistă și curatoare care din 2024 își organizează vizionările cu tabele de calcul, sintetizează experiența în trei axe: consumerism, încetinire și fotbal. Textul include avertisment pentru spoilere și urmărește conexiuni între filme, contextul politic și propriile trasee prin festival, de la voluntariatul din 2016 la prezența în 2019 la Casa de Cultură a Studenților și la guest-ul pentru Horia (2024, r. Ana-Maria Comănescu, România).
Mihai Chirilov, critic de film și director artistic al festivalului, spune în aperitiff că „nu poți separa arta de politică”. Festivalul a început pe 12 iunie, în ziua în care Elon Musk era declarat primul trilionar al lumii. În selecție apar Regele Soare (2026, r. Vincent Maël Cardona, Franța), Fericiții câștigători (2024, r. Maxime Govare, Franța), proiectat la închiderea TIFF.23, Sicko (2026, r. Aitore Zholdaskali, Kazahstan) și Tortul președintelui (2026, r. Hasan Hadi, Irak). Pe firul consumului apar Marea crăpelniță (1973, r. Marco Ferreri, Franța), Farmecul discret al burgheziei (1972, r. Luis Buñuel, Franța), Balearic (2025, r. Ion de Sosa, Spania) și Delicatessen (1991, r. Jean-Pierre Jeunet, Franța). La trei zile după încheiere, valoarea lui Musk se depreciază din nou sub un trilion.
Capitolul încetinirii reunește Reconstituirea (2025, r. Jim Sheridan, David Merriman, Irlanda), un omagiu pentru 12 oameni furioși (1957, r. Sidney Lumet, Statele Unite), Maica (2025, r. Teona Strugar Mitevska, Belgia) și Duminicile (2025, r. Alauda Ruiz de Azúa, Spania). Secțiunea Close Up a inclus zece filme ale lui Corneliu Porumboiu, cu scurtmetrajele Călătorie la oraș (2003, România) și Visul lui Liviu (2004, România) la deschidere. Pe 13 iunie publicul a trebuit să aleagă între Fjord (2026, r. Cristian Mungiu) la Cinema City și programul festivalului, spre deosebire de 2007 când 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007, r. Cristian Mungiu, România) a fost proiectat la TIFF. Discuția despre fotbal revine cu Al doilea joc (2014, r. Corneliu Porumboiu, România) și Fotbal infinit (2018, r. Corneliu Porumboiu, România).
Spectacolul-eveniment Notte Morricone, cu regie și coregrafie de Marcos Morau, a avut loc la Teatrul Național din Cluj. În aceeași perioadă apar în jurnal Făcălețul de aur (2025, r. Constantine Costi, Marea Britanie), 2m² (2026, r. Volkan Üce, Belgia), Hoinari prin munți (2026, r. Cosmin Dumitrache, România) și Titanic Ocean (2026, r. Konstantina Kotzamani, Grecia). Autoarea notează ca recomandare Gol goluț (2026, r. Muriel d’Ansembourg, Olanda).
