Potrivit Sight and Sound, Paul Greengrass a lucrat în docudrame încă de la începuturile sale în televiziune și prin cea mai mare parte a carierei sale hollywoodiene de după Bourne Supremacy, din 2004, dar niciodată pe o scară atât de mare și niciodată atât de departe în timp. „The Uprising” aplică tehnica sa familiară cu camera în mână Revoltei Țărănești din 1381, episod pe care istoricul G. M. Trevelyan îl numea „cel mai remarcabil incident al lungii noastre istorii sociale – capturarea Londrei”.
Protagonistul este un plugar fără nume, interpretat de Andrew Garfield, care declanșează una dintre numeroasele revolte locale împotriva taxelor și ajunge să se afle în mijlocul răscoalei de masă a țăranilor, în principal din Essex și Kent. Alături de el se află liderul rebel Wat Tyler, jucat de Cosmo Jarvis, și predicatorul radical John Ball, interpretat de Jamie Bell, amândoi figuri istorice.
De cealaltă parte se află tânărul rege Richard al II-lea, în rolul lui Woody Norman, și mama sa, Joan de Kent, jucată de Katherine Waterston, preocupată să-l determine pe Richard să își asume rolul regal, precum și miniștrii săi, inclusiv Simon Sudbury, arhiepiscopul Canterbury-ului, interpretat de Stephen Dillane, și Sir Robert Hales, jucat de Tom Hollander, care sunt mulțumiți de status quo și îl manipulează pe rege. La fel cum plugarul se ridică împotriva domnului său și a colectorilor de taxe regali, Richard își va afirma autoritatea, mai întâi ascultând cu simpatie rebelii, contra sfaturilor, apoi adoptând o abordare mai fermă când aceștia își depășesc limitele.
Deși peretele al patrulea rămâne intact, articolul semnalează un element de tip Peter Watkins atât în stilul cu cameră în mână, cât și în aspirațiile de analiză de clasă ale filmului. Cel mai semnificativ personaj pentru Greengrass ar fi William Walworth, interpretat de Jonny Lee Miller, primarul Londrei și reprezentant al interesului mercantil emergent.
Greengrass menține ritmul, încercând în același timp să redea gândirea creștină de la baza revoltei prin Ball și una dintre discipolele sale, Alyce, jucată de Thomasin McKenzie. Plugarul și-a pierdut familia în Ciuma Neagră din 1349 – sau, având în vedere datele, probabil într-una dintre recurențele sale – ceea ce îl face un sceptic foarte modern, deși, având în vedere că jumătate din populație ar fi murit în aceeași ciumă, este surprinzător că este un caz atât de izolat. Discuțiile sunt purtate, cu voce răgușită, în izbucniri rapide, pe drum, și sunt greu de urmărit. Pentru Trevelyan, ultimul dintre istoricii whig, Revolta Țărănească a fost semnificativă pentru că a fost legată de abolirea iobăgiei, înainte de abolirea acesteia pe continent. Nu există un asemenea optimism în fumul verde-măsliniu al lui „The Uprising”, care se încheie pe o notă de renunțare.
