Susține
film-romanesc20 noiembrie 20262 min citire

Sala privată de proiecție a lui Ceaușescu și filmele urmărite în afara programului public

Mărturii despre săli de proiecție în reședințele familiei Ceaușescu, preferințe pentru producții occidentale și filme istorice românești.

Foto: Știri pe surse — Cultură și media

Potrivit Știripesurse.ro, Nicolae și Elena Ceaușescu dispuneau de un circuit cinematografic privat, separat de programul public din România. În reședința din cartierul Primăverii exista o sală de proiecție amenajată în subsol, cu aparat de proiecție și un panou de comandă lângă scaune care permitea schimbarea filmului și reglarea volumului fără intervenția unui proiecționist. Criticul de film Irina Margareta Nistor a descris încăperea în discuții cu presa, iar existența unor spații similare este confirmată și de memorii precum „Orizonturi roșii” al lui Ion Mihai Pacepa.

O altă încăpere folosită pentru vizionări se afla la Vila Lac. Acolo ajungeau copii speciale ale filmelor românești înainte de lansarea în cinematografe, iar proiecțiile erau organizate de un angajat al România Film, cunoscut ca nea Florică, care primea indicații privind ora de începere de la Cabinetul 1. Familia controla astfel accesul la producții românești și occidentale în afara circuitului oficial.

În relatările strânse de presă, preferințele lui Nicolae Ceaușescu pentru filme occidentale includ westernuri, producții polițiste americane și serialul „Kojak”. Potrivit mărturiilor citate, producția favorită ar fi fost „Marele Gatsby” din 1974, cu Robert Redford în rol principal, apreciat atât de Nicolae, cât și de Elena Ceaușescu. Elena Ceaușescu este menționată în legătură cu „Love Story”, cu Ali MacGraw și Ryan O'Neal, și cu serialul de comedie „Bewitched”, cunoscut în România ca „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea, Samantha?”.

Arhiva video păstrată din perioadă a fost analizată în 2021 de cineastul Eugen Ștefan Chiriac de la Studiourile Buftea. Acesta a constatat urme de utilizare repetată pe casete cu „Ben-Hur”, „Mad Max”, „Atlantic City”, „Borsalino” și „Koyaanisqatsi” din 1982, precum și pe înregistrări cu cascadori americani și pe „The Cannonball Run” din 1981. În același timp, casetele cu realizări și apariții ale lui Nicolae Ceaușescu, ambalate luxos, prezentau semne minime de folosire.

Pe lângă producțiile occidentale, Ceaușescu manifesta interes pentru filmele istorice românești. Ion Bucheru, fost director al Casei de Filme nr. 1, relatează că în 1978 liderul a urmărit până la final „Buzduganul cu trei peceți”, regizat de Constantin Vaeni, renunțând la vizionarea unui meci al Stelei în Cupa Campionilor Europeni. Printre titlurile apreciate se numără și „Mircea” al lui Sergiu Nicolaescu. Mărturiile indică și intervenții directe, precum retragerea din cinematografe după câteva zile a filmului „Faleze de nisip” al lui Dan Pița, prezentat în 1983 la Mangalia ca exemplu negativ, și observații despre teatralism în producțiile românești.

Newsletterul Numa Film News

O selecție săptămânală din ce am publicat: știri de industrie, critică și film românesc. Fără spam, fără reclame, dezabonare dintr-un click.

Îți folosim adresa doar ca să-ți trimitem newsletterul. Poți ieși oricând, din linkul aflat în fiecare mesaj. Detalii în politica de confidențialitate.

Din aceeași rubrică

Vezi tot

Nou pe canalele pe care le urmărim