Sacha Baron Cohen și-a publicat apărarea satirei și a personajului Ali G într-un articol lung pentru Time, în ajunul lansării noului film „Ali G: Who Iz I?”, relatează The Guardian.
În text, actorul descrie satira ca fiind „mai importantă ca niciodată” și notează că, pe parcurs, unii oameni, în loc să râdă, tresar sau, mai rău, se simt ofensați. El compară satiricii moderni cu figura tradițională a bufonului și definește satira drept umorul celor dezposedați, care folosește un umor tăios și, uneori, crud pentru a submina injustiția sistemică.
Baron Cohen face referire la filmele anterioare cu personaje controversate, precum jurnalistul kazah Borat Sagdiyev, prezentatorul austriac de modă Brüno Gehard și parodia colonelului Gaddafi sub numele Admiral General Aladeen, și răspunde direct criticilor la adresa lui Ali G, personaj acuzat în trecut că râde de cultura stradală neagră și descris ca o „caricatură neagră”.
Actorul scrie că a realizat cel mai recent film din același motiv pentru care a făcut mereu acest tip de muncă: nu doar pentru a face oamenii să râdă, ci și pentru a-i pune față în față cu pericolul fanatismului și al teoriilor conspirației. El spune că și-a construit personajele și comedia ca vehicule pentru a expune prejudecăți, părtinire și prostie, deși recunoaște că nu toți le percep astfel. Potrivit lui, Ali G este un imbecil alb, un apropriator cultural delirant, care fură ținute și versuri de la idolii săi preferați de gangsta rap și dancehall, de la Compton la Kingston. Gluma, susține el, este pe seama lui și a establishmentului predominant alb și masculin care îl ia în serios.
Baron Cohen argumentează că faptul că Ali G este depășit și problematic este exact motivul pentru care l-a readus. Lumea în care personajul revine ar fi, în multe privințe, mai rea decât cea pe care a părăsit-o acum 20 de ani, iar prejudecățile pe care le expune nu doar au persistat, ci s-au metastazat. El adaugă că fiecare personaj are un mecanism specific menit să îi determine pe oameni să își lase garda jos și să arate ce cred cu adevărat, și admite că da, satira poate ofensa și persoane din afara țintelor intenționate. Conștient de posibilele proteste la lansare, actorul menționează că teza sa de universitate a fost un studiu despre cooperarea evreilor și a negrilor în lupta pentru drepturile civile din anii 1960 în SUA și precizează că, în calitate de persoană care s-a opus bigotismului și injustiției și a colaborat cu grupuri pentru drepturile civile, nu se recunoaște în portretele denaturate de pe rețelele sociale care îl plasează alături de bigoții pe care îi ridiculizează.
Făcând referire la traseul lui Volodymyr Zelenskyy de la comic de televiziune la președinte al Ucrainei, Baron Cohen sugerează că satira nu doar înțeapă politicieni sau regimuri, ci ocazional ajută la doborârea lor, iar acțiunile administrației Trump împotriva lui Stephen Colbert și Jimmy Kimmel arată că ridicolul este departe de a fi irelevant. Citându-l pe George Orwell și observația din eseul din 1945 „Funny But Not Vulgar” că „fiecare glumă este o mică revoluție”, el încheie că satira ar putea ajuta la rușinarea guvernelor pentru a face ca oligarhii nealeși din Silicon Valley să fie trași la răspundere pentru minciuni, conspirații și ură de pe platformele lor. Actorul avertizează că ne întoarcem într-o eră a violenței „virtuoase”, în care orice atrocitate poate fi justificată, și că nu este un loc în care oricine ar vrea să trăiască.
