Ryan Reynolds a fost numele central al ediției din 2026 a Impact SEE, desfășurată la București în perioada 29-30 septembrie, potrivit MovieNews.ro. Actorul american a fost intervievat de Andreea Esca și a vorbit despre copilărie, familie, eșec, perfecționism și despre felul în care construiește branduri și anturajul acestora.
Reynolds este cel mai mic dintre patru frați, iar tatăl său, James Reynolds, a fost polițist. L-a descris ca un părinte intimidant, de care se temea adesea, motiv pentru care a folosit umorul ca mecanism de apărare. A spus că nu a crescut visând la celebritate, ci cu o ambiție pragmatică: să aibă propriul apartament și o mașină pe care și-o poate permite. Eșecul cu „Green Lantern” i-a schimbat perspectiva asupra industriei, convingându-l că bugetele mari nu rezolvă problemele creative și le pot amplifica. Experiența opusă a venit cu „Deadpool”, unde bugetul redus l-a obligat la creativitate, iar Reynolds a investit și bani personali în proiect.
Întrebat ce caută primul într-o companie – oamenii, produsul, cifrele sau povestea – a răspuns „The feeling”. Pentru el contează investiția emoțională mai degrabă decât cea financiară. Un brand cu care publicul dezvoltă o relație emoțională vine cu o comunitate și reziliență. A dat exemplul Aviation Gin: creativitatea și notorietatea pot convinge la prima sticlă, dar produsul trebuie să se vândă singur ulterior. A explicat conceptul de fastvertising asociat cu Maximum Effort, adică viteza de a intra în conversație. A citat controversa Peloton din 2019, când echipa sa l-a găsit rapid pe Monica Ruiz, implicată în reacțiile online, și a folosit-o într-o reclamă pentru Aviation Gin fără să explice gluma sau să menționeze Peloton.
Un exemplu recent a fost scandalul viral după concertul Coldplay și compania Astronomer. În loc să exploateze rușinea persoanelor implicate, echipa a încercat să mute atenția spre companie, iar Gwyneth Paltrow a intrat în execuția creativă datorită legăturii cu Coldplay. Reynolds a legat fastvertising-ul de atitudinea față de perfecționism, pe care îl descrie ca „Perfection is a disease”. Formula sa pentru copii este „Mistakes are fertilizer”. În echipă își începe ideile cu „Here’s the crappy version…”, pentru a crea spațiu de dezacord, și ascultă observații chiar și de la persoana de catering. A povestit că în jurul vârstei de 40 de ani a spus „da” prea des, iar acum preferă trei lucruri făcute bine în loc de douăzeci făcute mediocru.
A vorbit despre „Wrexham”, documentarul nominalizat disponibil pe Disney+, ca demonstrație a investiției emoționale. Când el și Rob McElhenney au cumpărat clubul, nu știa despre fotbal sau cultura galeză, dar a ascultat și a găsit o poveste vie. Spune că una dintre realizările de care este cel mai mândru este că oamenii au redevenit mândri să spună „I’m from Wrexham”, rezumând rolul lor ca „we’re not the directors of this story. We are stewards. They tell the story, we share it”. A menționat și cei patru copii și modelul parental pe care încearcă să îl ofere, cu prezență și afecțiune, și a rezumat secretul relațiilor în „root for each other”, exemplificat prin prietenia cu Hugh Jackman.
La aceeași ediție au fost prezenți Nima Sepasy, vicepreședinte senior de consultanță AI la Mastercard, cu conferința principală „Agentic in the New World” despre trecerea AI de la răspunsuri la acțiune, Dror Globerman cu sesiunea despre creativitate ca avantaj competitiv într-o lume a tehnologiei democratizate, și tenismanul Horia Tecău, care a vorbit despre atenție și disciplina din spatele performanței, notând că într-un meci de o oră mingea este în joc circa opt minute, restul fiind „it’s just you with your thoughts”.
