Regizorul chilian Sebastián Lelio a murit la 52 de ani, potrivit FilmNow. Anunțul a fost făcut de partenera sa, Amalia Kassai, pe Instagram, fără precizarea cauzei decesului, printr-un mesaj în spaniolă în care descrie momentul ca fiind dureros pentru familie. Presa chiliană relatează că moartea a survenit la domiciliul său din Las Condes, Santiago.
Lelio s-a născut în Argentina și s-a stabilit în Chile la vârsta de doi ani. A urmat un an de jurnalism înainte de a absolvi o școală de film. În 2003 a lansat documentarul „Cero”, dedicat evenimentelor din 11 septembrie. Primul său lungmetraj de ficțiune, „The Sacred Family”, a avut premiera la San Sebastián în 2005. În 2007, „La Sagrada Familia” a câștigat Trofeul Transilvania, iar un an mai târziu regizorul s-a întors la TIFF în calitate de membru al juriului competiției.
„Christmas” din 2009 a fost prezentat la Cannes, iar recunoașterea internațională a venit cu „Gloria” din 2013, lansat la Berlin. Drama despre o femeie de aproape 60 de ani care își reîncepe viața amoroasă i-a adus actriței Paulina García un premiu de interpretare la festival. Următorul proiect, „A Fantastic Woman”, dramă despre viața unei femei trans, a devenit primul film chilian laureat cu Oscarul pentru cel mai bun film internațional. În 2018, regizorul vorbea despre contextul politic din Chile, unde un proiect de lege privind identitatea de gen se afla în Congres de șapte ani la momentul lansării filmului în 2017.
Debutul în limba engleză a fost „Disobedience”, o poveste de dragoste queer la Londra cu Rachel Weisz și Rachel McAdams, nominalizată la cinci premii britanice pentru film independent. A urmat remake-ul „Gloria Bell”, versiunea americană a dramei „Gloria”, cu Julianne Moore în rol principal, și adaptarea romanului „The Wonder” de Emma Donoghue, cu Florence Pugh. Lelio declara în interviuri că îi place să lucreze strâns cu actorii, oferindu-le spațiu de explorare pe platou.
Ultimul său film a fost „The Wave” din 2025, o dramă muzicală de protest prezentată la Cannes. Regizorul obișnuia să descrie actul de a face un film ca pe un dar lăsat undeva, după care creatorul se retrage pentru a vedea ce se întâmplă.
