Slant Magazine publică o recenzie a lungmetrajului „Tenzing”, regizat de Jennifer Peedom după un scenariu de Luke Davies și distribuit de Apple Original Films. Filmul, lansat în 2026, are 128 de minute, rating PG și îi are în distribuție pe Genden Phuntsok în rolul lui Tenzing Norgay, Tom Hiddleston în rolul lui Edmund Hillary, Willem Dafoe în rolul lui John Hunt, alături de Caitríona Balfe, Tenzin Dalha, Thinley Lhamo, Johnny Flynn, Tenzin Jigmey și Samdrup Dorje Lama.
Producția urmărește viața alpinistului nepalez-indian cunoscut pentru ascensiunea documentată pe Everest din 1953, realizată alături de Hillary în cadrul expediției conduse de ofițerul armatei britanice John Hunt. Povestea acoperă decenii din existența lui Norgay, cu accent pe acel vârf, și intercalează urcarea cu flashback-uri din copilărie și tinerețe.
Peedom încearcă să treacă dincolo de mit, propunând că durerea este motorul expediției pe muntele venerat de șerpașii locali ca Chomolungma, „mama zeilor lumii”. Sunt evocate abandonul din copilărie, dragostea adolescentină pentru alpinism și pentru viitoarea soție Dawa, interpretată de Thinley Lhamo, și moartea tragică a acesteia. Recenzia notează că aceste secvențe, deși fotografiate cu frumusețea pământului din valea Khumbu, rămân o serie de viniete care amintesc în permanență de ce urcă Tenzing, fără să explice clar dorul și durerea pe care le poartă în prezent.
Potrivit Slant Magazine, dramele centrale se sprijină pe tropi familiari și pe imagini lipsite de greutate, transformând biografia într-un exercițiu de inspirație mai degrabă decât într-o cunoaștere a persoanei. Publicația descrie impresia generală ca fiind o ediție Everest a „Planet Earth”, cu un ton reverențial care trădează angajamentul față de convențiile hagiografiei.
Filmul funcționează cel mai bine ca poveste de aventură între Tenzing și Hillary. Relația celor doi este colorată de o căldură fizică, de situații la limită în care se trag unul pe altul și de un respect reciproc pentru munte și pentru statutul lor de non-britanici într-o ierarhie colonială. O secvență de salvare tensionată din a doua parte a traseului este citată ca punct de forță al narațiunii.
Dincolo de aceste schimburi, recenzia constată că Tenzing rămâne mai degrabă un alpinist prodigios, priceput, rezistent la vreme extremă, decât un personaj conturat. Încercarea de a face ascensiunea imersivă și tactilă reușește în sens senzorial, cu gheață zdrobitoare și vânturi care amenință cu vertij. Pentru cei interesați de o înțelegere mai profundă a lui Tenzing Norgay dincolo de contururile rudimentare ale vieții sale, Slant Magazine recomandă autobiografia sa.
