Potrivit RogerEbert.com, după premiera canadiană de la Toronto International Film Festival, regizorul Reed Van Dyk și actorii Boyd Holbrook, Hiam Abbass și Kenneth Branagh au vorbit despre „Atonement”. Interviurile publicate de site au fost editate în trei părți și reunite într-o conversație despre schimbarea gramaticii filmelor de război, despre concepțiile moderne ale milosteniei și despre versetul biblic care a stat la baza explorării iertării.
„Atonement” este adaptarea după articolul lui Dexter Filkin din New Yorker cu același nume. Pelicula începe cu o familie din Irak surprinsă în ritmurile cotidiene, filmate pe 16 mm de directorul de imagine Jon Peter, înainte ca o explozie să rupă liniștea. Matriarha Mariam Khachaturian fuge cu familia, iar copiii și soțul sunt uciși de marinarul american Lou D’Alessandro, interpretat de Boyd Holbrook, care îi confundă cu inamici. Ani mai târziu, Lou află de la jurnalistul Michael Reid, jucat de Kenneth Branagh, că Mariam și fiica Nora, interpretată de Gheed, au supraviețuit. Lou încearcă să ia legătura pentru a-și ispăși vinovăția, în timp ce Miriam se întreabă dacă este pregătită să ofere pace.
Van Dyk a dorit inițial să filmeze la Bagdad, dar echipa a lucrat la Amman, în Iordania. Regizorul spune că a petrecut timp acolo cu Jon Peter, cu actrița Gheed și cu colaboratori legați de producția „The President’s Cake”, care a reușit să filmeze în Bagdad. Pentru limbajul vizual, Van Dyk invocă documentarul lui Abbas Fahdel „Homeland: Iraq Year Zero”, apreciat pentru atenția acordată vieții civile irakiene și pentru ritmurile interioare ale locuințelor. Filmul a fost realizat pe 16 mm, un format ales încă de la început pentru corpul senzual al imaginii și pentru a contracara clișeul decolorării Orientului Mijlociu, punând accent pe bogăția culorii.
În secvențele de luptă, Van Dyk evită montajul tipic de tip meci sportiv. El se referă la „Platoon” ca exemplu de intrare prin personal și la documentarul „Restrepo” pentru apropierea de soldați și de zgomotul armei. Camera rămâne aproape de fețe, în special de Boyd Holbrook, și evită cadrele eroice. Regizorul a fost ferm pe ideea de a nu arăta irakieni împușcați pe peliculă, pentru a nu-i transforma în ținte.
Discuția se oprește asupra celei de-a doua definiții a atonement pe care Van Dyk a afișat-o în film, „The exemplifying of human oneness with God”. Regizorul explică că această definiție privește atonement-ul lui Miriam, care vede în Lou atât bărbatul care i-a ucis familia, cât și o altă viziune. Boyd Holbrook descrie cum fizicul lui Lou este marcat de vinovăție, cu tremur și tensiune, iar pregătirea a presupus o muncă corporală pentru a citi gândurile personajului.
