Potrivit Slant Magazine, Alex Gibney revine cu un documentar epic despre Elon Musk, intitulat „Musk”, care rulează 236 de minute și este distribuit de Bleecker Street în 2026. Filmul trece prin punctele-cheie ale carierei lui Musk — crearea Tesla și SpaceX, achiziția Twitter și coordonarea scurtă a Departamentului de Eficiență Guvernamentală, DOGE — fără să aducă informații esențial noi față de ceea ce a fost deja raportat, inclusiv biografia din 2023 a lui Walter Isaacson. Recenzia notează că, spre deosebire de cartea lui Isaacson, abordarea lui Gibney este mult mai critică.
În viziunea documentarului, Musk apare ca un egotist monstruos dispus să manipuleze și să calce peste alții sub pretextul salvării umanității. Co-fondatorul Tesla Martin Eberhard susține că a fost creierul din spatele vehiculelor și că Musk și-a croit drum pentru a-l îndepărta de la conducerea companiei și a revendica gloria. Gibney susține și că istoria promisiunilor grandioase făcute înainte ca tehnologia să le poată îndeplini a avut un cost uman. O secțiune detaliată arată cum Tesla a grăbit și a comercializat mașinile cu pilot automat, cu scurtături de producție și în ciuda unor riscuri cunoscute, ceea ce a dus la numeroase accidente fatale și la acorduri legale menite să acopere tragediile.
Partea care explorează psihologia subiectului este considerată mai puțin reușită. Viața personală a lui Musk a fost deja dezbătută public, inclusiv relațiile cu cântăreața Grimes și cu comentatoarea conservatoare Ashley St. Clair, iar documentarul încearcă să lege aceste relații de o obsesie pentru procreare vizibilă în mesaje lascive trimise femeilor. Gibney urmărește obsesia până în tinerețe și prezintă pe scurt copilăria în Africa de Sud, marcată de o atmosferă asemănătoare zonei de război, abuz patern, bullying și o fascinație pentru benzile desenate cu supereroi. Tatăl lui Musk, Errol, apare la interviu, fără să recunoască vreun abuz. Încercările de explicație prin traume din copilărie merg doar până la un punct, iar adoptarea ideologiei MAGA și discursul despre un „woke mind virus” care ar suprima libertatea de exprimare rămân vag explicate. De asemenea, filmul omite complet declarațiile publice ale lui Musk despre neurodiversitate, inclusiv momentul din 2021 când a vorbit despre Asperger în timpul prezentării la Saturday Night Live.
Musk a refuzat să fie intervievat. Pentru a compensa lipsa, Gibney folosește un avatar generat computerizat al lui Musk, prezentat ca un interviu cu inteligență artificială, ale cărui răspunsuri sunt montate din comentarii publice. Utilizarea inteligenței artificiale este considerată ironică într-un film critic la adresa promovării AI de către Musk, iar secvențele nu adaugă mult față de mărturiile umane. CGI-ul este folosit și în secvențe intercalate care vizualizează acțiunile lui Musk, cum ar fi abordarea cu ciocanul la tăierea cheltuielilor guvernamentale în cadrul DOGE, sub forma unui joc first-person shooter. Aceste momente sugerează o privire asupra lumii ca simulare, cu oamenii reduși la puncte de date.
Documentarul funcționează cel mai bine ca o cronologie exhaustivă a trecerii celui mai bogat om din lume de la respectat la periculos. Gibney recunoaște în voice-over că deține un sistem solar Tesla și a condus cu un automobil cu pilot automat, semn al unei admirații anterioare schimbării sale spre dreapta și sprijinului pentru Donald Trump. Argumentul final al filmului este că Musk și Trump au fost făcuți unul pentru celălalt: amândoi sunt prezentați ca escroci care trăiesc în propriile realități și amenință să distrugă lumea prin narcisismul toxic. Regizor și scenarist este Alex Gibney, alături de Michael J. Palmer, iar filmul are rating R.
