Regizorul palestinian Rakan Mayasi își prezintă lungmetrajul de debut „Yesterday the Eye Didn’t Sleep” în competiție la Festivalul de Film de la El Gouna, după ce filmul a atras atenția în secțiunea Un Certain Regard de la Cannes printr-o tratare poetică a unei comunități beduine din Valea Bekaa, din Liban, potrivit Variety.
Inspirat de bunică, filmul urmărește două femei transformate în pioni ai unei feude tribale, într-un stil vizionar pe care Mayasi îl leagă de mentorul său Abbas Kiarostami, dar care are propriul ritm și un punct de vedere senzorial, uneori aproape febril. După premiera de la Cannes, producția a fost primită călduros în circuitul festivalier și va fi proiectată la CineMed de la Montpellier, imediat urmată de Festivalul de Film de la Roma, în secțiunea Best First Feature. Vânzările internaționale sunt gestionate de Salaud Morisset.
Mayasi a vorbit pentru Variety despre construcția filmului alături de directorul de imagine Pôl Seif. Unele secvențe erau stabilite din start, altele au apărut în timpul filmării. Focul de la început, cu o mașină în flăcări, a fost prezent încă de la început ca metaforă vizuală, cu intenția de a apropia vehiculul de spectator prin zoom. Finalul, un plan lung evocator care joacă cu spațiul vizual, a fost rescris de cei doi cu trei zile înainte de încheierea filmării, fiind blocat din nou pentru că era o scenă foarte vizuală.
Scena nunții, descrisă de critici ca halucinantă, a fost construită ca o ieșire din narațiune, cu un ritm schimbat și o abordare psihedelică. Mayasi spune că nu este clar dacă este nunta reală, iar momentul în care sora Jawahir apare ca mireasă este teatral, ca o apropiere de subconștientul ei și de imaginația unei sărbători. Secvența a fost improvizată cu dansatori necunoscuți aduși prin apel deschis, iar regizorul a folosit un microfon pentru a le menține energia. Ideea era să juxtapună două emoții și să lase publicul să se simtă vinovat după plăcerea vizuală.
Regizorul respinge cinema-ul libanez formulaic, centrat pe Războiul Civil și crizele ulterioare. El spune că vrea să meargă către comunități care nu au fost filmate până acum, pentru că acolo există mai multă profunzime în povești și personaje. De aceea a lucrat cu actori neprofesioniști, pentru a păstra o autenticitate fragilă. Mayasi trăiește de 20 de ani în Liban, fără naționalitate libaneză, dar se simte legat de țară pentru că acolo a devenit cineast.
În paralel, Mayasi revine lent la un proiect început în Gaza, o comedie neagră absurdă și deadpan despre viață, moarte și birocrația vieții, intitulat „The Passport”. Filmul era destinat să fie primul său lungmetraj, dar a fost oprit când genocidul israelian a început în Palestina. Este mai pus în scenă, într-un mediu mai controlat, și se află în dezvoltare timpurie și pre-producție, cu May Odeh, producătoare asociată la „Yesterday the Eye Didn’t Sleep”, în rol de producător. După Cannes, filmul a fost selectat în 50 de festivaluri și face un turneu de opt festivaluri în octombrie, inclusiv Roma, Viennale, Valladolid și București, în cadrul Cannes Reprise al lui Cristian Mungiu, urmând să ajungă la Geneva la începutul lui noiembrie.
