Potrivit Deadline, la seminarul organizat de Motion Picture Association în cadrul Tokyo International Film Festival, producătorul „Tokyo Vice”, Alex Boden, și Debra Richards, șefa de producție și afaceri pentru conținut APAC la Netflix, au prezentat observații privind schema de stimulente IP360 și modul în care aceasta poate sprijini mai bine producțiile internaționale.
IP360 a înlocuit anul trecut schema JLOX și face parte dintr-un program al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, METI, pentru dezvoltarea industriei locale de conținut. Obiectivele anunțate includ creșterea exporturilor de conținut japonez la 127 de miliarde de dolari până în 2033 și atragerea de filmări internaționale în Japonia. În practică, ridicarea pragului minim de cheltuieli la 5 milioane de dolari, respectiv 800 de milioane de yeni, îngreunează accesul multor coproducții și proiecte internaționale.
Boden a recunoscut îmbunătățirile deja aduse, cum ar fi majorarea fondurilor disponibile, sprijinul pentru mai multe proiecte și trecerea la o fereastră de depunere de doi ani, care reduce riscul de excludere a producțiilor. El a avertizat însă că țara riscă să piardă atât filmări independente mai mici, cât și producții internaționale de amploare filmate în Japonia, precum „Shogun” și „Pachinko”, care au făcut recunoaștere în Japonia, dar au ales să filmeze în altă parte.
Printre propunerile sale s-au numărat reducerea pragului minim de cheltuieli, care ar deschide schema către o gamă mai largă de filmări. Boden a explicat că pragul de 5 milioane de dolari a fost stabilit pe baza cheltuielilor în Japonia, în timp ce majoritatea filmelor japoneze au bugete de 1,5-3 milioane de dolari, astfel că noul prag exclude proiectele independente și cele cu buget redus. El a mai cerut ca un număr mai mare de producători să capete experiență cu stimulentele și a propus un sistem de aprobare automată, în locul deciziei actuale luate de un panel, precum și simplificarea procesului de aprobare.
În cadrul panelului, Richards a subliniat importanța certitudinii în schemele de stimulente, întrucât modificările rapide ale pragurilor și ale cerințelor îngreunează planificarea producătorilor. „Poți avea un stimulent mai mic, asta e în regulă, atâta timp cât este cert și criteriile sunt clare”, a spus ea. În cazul Japoniei, sistemul este opac și ar fi mai bine dacă ar fi mai transparent. Richards a adăugat că schemele trebuie să valorizeze în mod egal producțiile locale și internaționale, fără să le pună în competiție, exemplificând hub-urile mari precum Australia, Noua Zeelandă, Canada, Spania și Marea Britanie.
Discuția a inclus și pe Georgina Pope de la Toho Tombo Pictures și pe Paul Muller, vicepreședinte APAC pentru politica de producție în cadrul MPA. Pope a arătat că producțiile internaționale contribuie la creșterea încrederii echipelor locale și la transferul de know-how tehnic. Muller a menționat experiența Australiei și a Thailandei, unde consistența schemei, fără schimbări bruște de politică, a sprijinit creșterea volumului de producții locale și internaționale.
„Tokyo Vice” a fost primul dintr-un val de producții internaționale filmate în Japonia după introducerea schemei JLOX în 2022, care oferea până la 50% rambursare în numerar pentru cheltuielile eligibile. Ulterior au urmat „Rental Family” de la Searchlight Pictures, „Drops Of God” și „Neuromancer” de la Apple TV și „Ha-Chan, Shake Your Booty!” de la Sony Pictures Classics, toate filmate înainte de modificările aduse stimulentele. Evenimentul „Strengthening Japan’s Production Environment” a avut loc la festivalul care se desfășoară până pe 4 noiembrie.
