Potrivit The Hollywood Reporter, președintele Centrului Național al Cinematografiei din Franța, Gaëtan Bruel, a criticat marți tăierea anunțată de Comisia Europeană pentru programul AgoraEU, în contextul în care YouTube și alte platforme sociale își măresc ponderea în timpul de vizionare al europenilor.
Bruel s-a exprimat la MIA Market de la Roma și a spus că „acesta nu este momentul să dezarmăm industria noastră”. Potrivit publicației, Uniunea Europeană a anunțat o reducere de 30% la fondul cultural AgoraEU destinat sprijinirii producției de film și televiziune, suma ajungând la 6 miliarde de euro, aproximativ 6,7 miliarde de dolari.
Responsabilul francez a argumentat că modelele de business globale pentru producătorii de film și televiziune sunt sub presiune pe măsură ce obiceiurile de vizionare se schimbă rapid. El a subliniat că streamingul nu mai este singurul competitor major al cinematografiei, nici măcar al televiziunii, iar aceasta din urmă este la rândul ei contestată de YouTube și de alte platforme sociale care atrag o parte tot mai mare din atenția publicului.
În același cadru de la Roma, producători italieni și francezi și executivi ai industriei au prezentat un nou Europe Investment Fund lansat la MIA Market, menit să atragă finanțări internaționale pentru filme și seriale europene. Inițiativa prevede constituirea unui nou grup de experți italo-francezi pentru coordonarea politicilor europene în sectoarele film și televiziune.
The Hollywood Reporter notează că contribuția platformelor sociale precum YouTube la producția europeană de film și televiziune nu corespunde proporțional cu dominanța lor pe piață. Pentru a compensa acest decalaj, MIA Market a conturat noi instrumente financiare, inclusiv finanțare prin capital propriu din Statele Unite, care să completeze creditele bancare tradiționale și fondurile europene de coproducție destinate susținerii creației de conținut european.
Bruel a ridicat totodată problema capacității producătorilor europeni de a atrage finanțare străină pentru proiecte locale fără a pierde controlul asupra proprietății intelectuale originale și asupra distribuției globale. „Întrebarea este dacă Europa își va păstra propria capacitate de a produce poveștile care ne definesc sau va deveni pur și simplu un consumator al imaginației altor țări”, a spus el.
