Potrivit Sight and Sound, săptămâna aceasta la LFF are loc premiera în Marea Britanie a filmului „Josephine”, lungmetrajul care a avut un impact puternic asupra publicului de festival la Sundance și Berlinale în acest an. Este al doilea lungmetraj al regizoarei braziliano-americane Beth de Araújo. De la deschiderea sa abruptă, filmul urmărește experiența unei fete de opt ani care asistă la un viol în timp ce aleargă cu tatăl său.
Povestea este inspirată dintr-un eveniment real din copilăria regizoarei, când ea și tatăl său au întrerupt o agresiune sexuală în Golden Gate Park. Tatăl a reținut agresorul și a ajutat la arestarea acestuia, iar subiectul nu a mai fost menționat până la sfârșitul anilor douăzeci ai lui de Araújo, o tăcere de decenii care a lăsat-o să completeze golurile. Spectrul confuziei copilăriei planează asupra întregului film, întruchipat de nou-venita Mason Reeves în rolul Josephine. Părinții fetei, interpretați de Gemma Chan și Channing Tatum, se ciocnesc în privința mecanismelor de coping în fața urmărilor psihologice. Critica Rachel Pronger scria de la Berlinale că pierderea inocenței lovește în mai multe direcții, atât siguranța copilului, cât și pe cea a părinților.
În discuția publicată înaintea primei proiecții publice din Marea Britanie, de Araújo vorbește despre procesul îndelungat de transpunere a experienței. A început să scrie la circa 28 de ani, după primul telefon în care tatăl său a vorbit despre ce s-a întâmplat. Primul draft a venit ca un aflux. Regizoarea spune că „Josephine” nu este un film care strigă „money maker” și că a trebuit să realizeze mai întâi un alt lungmetraj, „Soft and Quiet” (2022). După ce Channing Tatum a văzut acel film, s-a atașat proiectului și lucrurile au pornit. Până la lansare vor fi trecuți 12 ani.
Despre protecția tinerei actrițe, de Araújo menționează că au existat discuții lungi și că sesiunile de Q&A nu sunt deschise publicului atunci când Mason este prezentă. Dacă un jurnalist dorește subiecte mai profunde, ea este lăsată în afara conferinței. Regizoarea spune că nu a vorbit niciodată cu Mason despre conținutul filmului, lăsând conversațiile pe seama părinților. Familia a explicat termenul de viol ca „cum rănești pe cineva cu sexul”. Mason nu a văzut filmul în întregime și, la 18 ani, va decide ea dacă vrea.
Mason a fost descoperită la un farmers’ market din San Francisco, în cartierul unde a crescut și regizoarea. De Araújo a fost atrasă de energia sportivă a fetei și de concentrarea din probă. În film, o secvență cu o agrafă de păr pierdută de personajul Sandra, interpretat de Syra McCarthy, ilustrează dorința copilului de a repara. Personajul agresorului, Greg, devine un mentor întunecat în imaginația lui Josephine, o construcție influențată de „A Prophet” (2009). Regizoarea justifică prezența scenei de viol grafic prin nevoia de conexiune cu frica fetei și respinge ideea de a ascunde ceea ce înseamnă violul prin sunet sau sugestie.
