Festivalurile de film din Coreea, ca și industria în sine, traversează o criză existențială de la pandemia de COVID, cu audiențe în scădere și mulți autori fără finanțare. Busan International Film Festival, sărbătorit în septembrie trecut la aniversarea de 30 de ani cu o ediție mai spectaculoasă decât de obicei, a lăsat totuși senzația de navă care se scufundă, agravată de o selecție slabă de premiere coreene de lungmetraj. A 27-a ediție a Jeonju International Film Festival, desfășurată între 29 aprilie și 8 mai 2026, a fost în schimb prima de mulți ani care a avut un aer festiv, chiar dacă industria continuă să se chinuie și Competiția Coreeană a fost oarecum sub așteptări. Ca eveniment mai mic, concentrat pe film independent și experimental, Jeonju își păstrează o identitate dincolo de încasări și de temerile imediate ale industriei, iar mixul de autori consacrați și voci noi a radiat un optimism pentru viitor, potrivit Senses of Cinema.
Un element central al acestei stări a fost Ji-chuk-ui Bam (Spring Snow), al șaselea lungmetraj al lui Jang Kun-jae, considerat cel mai bun film coreean lansat într-un festival intern cel puțin de la Ga-teun Sog-ot-eul Ip-neun Du Yeo-ja (The Apartment with Two Women) al lui Kim Se-in, văzut la Busan în 2021. Povestea urmărește două echipe care filmează un low-budget în zona de nord a Seulului, iar regizorii sunt foști iubiți care își spun fiecare versiunea relației. Structura meta pare convențională, dar Jang construiește o tensiune originală, cu profunzime emoțională și gândire abstractă. Un plan-secvență filmat în spate de mașină, în timp ce cuplul se ceartă și face sex în față în timp ce echipa filmează în fundal, este prezentat ca un exemplu de cinema autoreflexiv în care aparatul este conștientizat fără a anula implicarea emoțională. Filmul are și umor, recunoscând tonul de obicei sumbru al indie-ului.
Veteranii au fost prezenți și prin Kim Jong-kwan, co-regizor al lui Dal-i Ji-neun Bam (Vestige) cu Jang în 2020, care a prezentat Heu-rin Chang-moon Neo-meo-ui Nu-run-ga (Frosted Window), al șaselea său lungmetraj de ficțiune. Titlul avusese deja proiecții la London Korea Film Festival în noiembrie 2025 și la Florence Korea Film Festival în februarie 2026, fiind prima sa prezentare internă. Ca în lucrările anterioare, filmul este un triptic de scurtmetraje unite într-un lungmetraj. Trecerea tonală de la comedie la tragedie structurează cele trei segmente: un personaj de vârstă mijlocie în toamnă, o noapte de vară într-un bar de whiskey și un act de iarnă cu o actriță cu pierderi de memorie. Lucrarea rămâne plăcută și uneori emoționantă, dar nu marchează un pas înainte comparabil cu Spring Snow, confirmând preferința lui Kim pentru explorarea stărilor emoționale în miniatură.
Competiția a premiat cu Marele Premiu ficțiunea de debut Heul-ryeo-bo-naen Yeo-reum (The Summer That Slipped Away) de Lee Seon-yeon, cel mai bun film de ficțiune al secțiunii. Adolescenta trăiește într-o rulotă cu părinții după datorii care i-au forțat să părăsească apartamentul; familia călătorește la periferie, ascunzându-se de creditori și făcând livrări. Lee evită muzica non-diegetică și artificiile regizorale, concentrându-se pe personaje și pe spațiile schimbătoare. Documentarele au fost în general mai solide. Hwi-saeng (Karma) de Kim Myun-woo a câștigat Premiul Special al Juriului în Competiția Coreeană și Premiul Special pentru Cel Mai Bun Documentar. Filmul urmărește un birou beommusa din Daejeon condus de un tată și un fiu, punând în discuție datoriile care se transmit în familie, cu referințe la istoria personală și la expunerea bunicului patern la Agent Orange în războiul din Vietnam. Si-min-o-rang (Sandra, The Primate Citizen) de Ha Sinae, despre cazul orangutanei Sandra din Buenos Aires Zoo, a fost apreciat pentru materialul de probă și imagini, dar a fost criticat pentru accentul pus pe relația personală a judecătoarei.
Dincolo de competiție, semnele pentru generația mai tânără au venit prin proiectele susținute direct de festival. Recipientul Jeonju Cinema Project 2026 a fost debutul A Little Life de Kim Yong-cheon, un coming-of-age în care o mătușă îndepărtată trebuie să aibă grijă de nepoată după sinuciderea surorii și a soțului acesteia. Programul dedicat lui Park Syeyoung, „Everything Becomes Cinema”, a inclus premiera scurtmetrajului Teuk-geun (after hours), videoclipuri și artă, precum și lungmetrajul Ji-neu-reo-mi (The Fin), science-fiction văzut la Locarno în 2025. Alegerea este neobișnuită pentru un cineast atât de tânăr și pentru un profil de gen care ar fi mai apropiat de Bucheon International Fantastic Film Festival (BiFan), dar reflectă cinefilia intensă care a atras programatorii Jeonju.
