Lungmetrajul italian Idda a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, în cadrul competiției TIFF Platform, potrivit Variety. Începând cu acest an, câștigătorul secțiunii non-englezești al platformei devine eligibil direct pentru nominalizarea la Oscar pentru cel mai bun film internațional. Producția a strâns recenzii inițial favorabile și este prezentată ca un portret intim al prieteniei feminine, al doliului și al memoriei.
Filmul este regizat de Irene Dionisio, cunoscută pentru Pawn Street și Shores, și îi are în rolurile principale pe Tecla Insolia, văzută în Familia și The Art of Joy, și pe Romana Maggiora Vergano, cunoscută din There’s Still Tomorrow și Portobello. Povestea urmărește două prietene de copilărie, Sofia, lipsită de griji, și Adele, mai reținută, care decid să urce pe Muntele Etna, vulcan activ pe coasta estică a Siciliei. Ascensiunea pune la încercare legătura lor în fața resentimentelor reprimate, a unor secrete din trecut și a fricii de schimbare.
În interviul acordat Variety, Dionisio explică că în dialectul sicilian idda înseamnă „ea” și este felul în care localnicii se referă la Etna, vulcanul-femeie. Regizoarea descrie muntele ca pe o forță capabilă să dea viață și moarte în același timp, maternă, dar periculoasă și de neînțeles. Pe măsură ce cele două urcă, peisajul trece de la versanții care coboară spre mare, unde natura întâlnește civilizația, către un vârf mai sălbatic și misterios. Drumul devine atât fizic, cât și emoțional, o căutare a răspunsurilor despre memorie, dorință, maturitate și alegerile care le-au separat.
Idda este al doilea lungmetraj al lui Dionisio și este dedicat celei mai bune prietene a regizoarei, decedată brusc cu câțiva ani în urmă. Ulterior, Dionisio a aflat că, în perioada morții, prietena se gândea la maternitate, un detaliu care a amplificat durerea, în contextul în care și regizoarea se apropia de aceeași etapă de viață. Adele și Sofia au în jur de treizeci de ani și reflectă experiențe recunoscute de generația lor: amânarea deciziilor, plecarea de acasă sau întoarcerea, tensiunea între libertate și apartenență.
Producția îi aparține lui Kino Produzioni, EDI Effetti Digitali Italiani, Andromeda Film și Wise Pictures, iar vânzările internaționale sunt gestionate de Rai Cinema International Distribution. Dionisio spune că Tecla Insolia și Romana Maggiora Vergano au modelat personajele prin repetiții în care scenariul a fost ajustat și rescris împreună. Imaginile cu erupții nu sunt toate filmate în timpul erupției din 2026. Regizoarea a cercetat circa zece arhive istorice din Italia, inclusiv arhiva Home Movies din Bologna, iar materialele fuseseră selectate înainte de erupția recentă, care a creat un dialog neașteptat cu filmul.
Acțiunea se deschide în timpul festivalului tradițional al Sfintei Agata, patrona orașului Catania. Adele fotografiază procesiunea când se reîntâlnește cu Sofia. Dionisio subliniază că legătura dintre Sfânta Agata și Etna este evocatoare pentru un oraș care trăiește în prezența vulcanului, iar festivalul funcționează mai degrabă ca atmosferă decât ca explicație, o expresie vie a relației dintre pericol, devoțiune, istorie și regenerare.
